07
Iun
2011
Redacția ApTI

Ziua Mondială IPv6 - 8 iunie 2011

În data de 8 iunie, Internet Society (ISOC) organizează Ziua Mondială IPv6 - o iniţiativă menită să atragă atenţia asupra procesului de tranziţie de la IPv4 la IPv6 şi să motiveze industria de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor – furnizori de servicii Internet, producători de hardware, dezvoltatori de sisteme de operare şi companii web – să îşi pregătească produsele şi serviciile pentru noul protocol IPv6 şi să asigure o tranziţie eficientă la acest protocol pe măsură ce blocurile de adrese IPv4 se epuizează.

În cadrul acestei iniţiative, o serie de site-uri web din întreaga lumea (unele aparţinând unor companii importante de pe piaţa globală, printre care Google, Facebook, Yahoo) îşi vor face disponibil conţinutul prin IPv6 timp de 24 de ore. Lista completă a participanţilor la Ziua Mondială IPv6 este disponibilă aici.

Evenimentul este susţinut şi de către ISOC România.

Mai multe detalii despre noul protocol al IPv6 în documentul ApTI Probleme actuale ale adreselor de Internet – Despre IPv6.

02
Iun
2011
Redacția ApTI

Raportul ONU asupra libertăţii de opinie şi exprimare abordează problema cenzurii pe Internet

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.11

Într-un raport asupra promovării şi protecţiei dreptului la libertate de opinie şi exprimare, Frank la Rue, raportor special al ONU, subliniază faptul că dreptul de a solicita, primi şi transmite informaţii, precum şi dreptul la liberă expresie sunt tot mai mult limitate în comunicaţiile electronice.

Raportul atrage atenţia asupra faptului că politicile internaţionale şi reglementările naţionale referitoare la Internet nu sunt adaptate la schimbările continue existente în spaţiul public în care libertatea de exprimare este exercitată.  Denunţând măsurile care incriminează libertatea de exprimare, raportul pune accentul asupra obligaţiei guvernelor de a proteja aceste drepturi în mediul digital. Printre principalele probleme identificate in raport se numără protecţia inadecvată a datelor cu caracter personal şi “tendinţele statelor de a obliga actorii privaţi să le ofere acces la informaţii referitoare la utilizatori”.  Se menţionează faptul că responsabilitatea statelor de a proteja drepurile utilizatorilor include şi obligaţia de a investiga cazurile de atacuri informatice îndreptate împotriva site-urilor web care sunt folosite de către organizaţii şi indivizi pentru a face cunoscute abuzuri ale guvernelor.

02
Iun
2011
Redacția ApTI

Opinia Autorităţii Europene pentru Protecţia Datelor asupra Directivei privind reţinerea datelor

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.11

Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor a publicat, în 31 mai, un aviz asupra Raportului de evaluare a Directivei privind reţinerea datelor, transmis de către Comisia Europeană  Consiliului şi Parlamentului European în 18 aprilie.

Autoritatea şi-a exprimat deja de câteva ori îngrijorarea cu privire la necesitatea măsurilor de reţinere a datelor la o scară atât de largă şi la impactul lor asupra drepturilor la viaţă privată şi protecţia datelor cu caracter personal, solicitând Comisiei Europene să demonstreze necesitatea şi proporţionalitatea acestor măsuri.

În urma analizării raportului Comisiei, Autoritatea a ajuns la concluzia că Directiva privind reţinerea datelor nu îndeplineşte cerinţele necesare protecţiei drepturilor la viaţă privată şi protecţia datelor cu caracter personal, întrucât nu a fost demonstrată necesitatea măsurilor de reţinere a datelor. Autoritatea consideră că reglementarea măsurilor de reţinere a datelor se poate face într-o manieră care să afecteze mai puţin viaţa privată.

20
Mai
2011
Redacția ApTI

Despre rolul entităţilor private în „supravegherea” Internetului: platformele de comerţ electronic

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi  9.10

Trei principale platforme de comerţ electronic - Amazon, eBay şi Priceminister - au “vândut” recent interesele consumatorilor prin semnarea unui memorandum de înţelegere cu o serie de grupuri din industria deţinătoare de drepturi de proprietate intelectuală. În schimbul semnării acestui memorandum, platformele au obţinut angajamentul acestor grupuri de a nu le acţiona în justiţie pe o perioadă de 12 luni.
 
Prin acest acord, platformele Internet şi-au asumat responsabilitatea de a “evalua validitatea” raportărilor venite din partea deţinătorilor drepturilor de proprietate intelectuală cu privire la bunuri contrafăcute vândute prin intermediul platformelor şi, pe baza unor notificări extra-judiciare, de a îndepărta anunţurile referitoare la vânzarea de astfel de bunuri şi de a lua măsuri  de combatere a unor astfel de acţiuni.
19
Mai
2011
Redacția ApTI

Uniunea Europeană şi China: abordare comună privind cenzura pe Internet

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.10

Se pare că Uniunea Europeană şi China au căzut de acord asupra creării unui model comun de cenzură pe Internet, care reprezintă o combinaţie “perfectă” a politicilor şi abordărilor curente europene şi chineze.

La 20 aprilie 2011, în cadrul evenimentului “Creative Industries: Innovations for Growth” desfăsurat la sediul Parlamentului European, Comisarul european pentru piaţa internă, Michel Barnier, a anunţat o serie de planuri menite să determine furnizorii de Internet să aplice prevederile legale referitoare la drepturile de proprietate intelectuală. Comisarul a explicat că nu intenţionează să “incrimineze” consumatorii şi că, de aceea, va exercita presiuni asupra intermediarilor online (care, în schimb, vor supraveghea şi pedepsi consumatorii).

Opt zile mai târziu, la 28 aprilie, Oficiul pentru Drepturi de Autor de la Beijing decidea să urmeze acelaşi model, prezentând documentul “Cadru orientativ pentru protecţia dreptului de autor”, ce propune o serie de obligaţii care să fie impuse intermediarilor Internet:

19
Mai
2011
Redacția ApTI

Răspunsul Consiliului Europei la petiţia referitoare la utilizarea de date biometrice de către guverne

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.10

În data de 31 martie, o petiţie a unor organizaţii ale societăţii civile (printre care şi ApTI) a fost transmisă Consiliului Europei, solicitându-se efectuarea, în baza art.52 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, a unei analize asupra colectării şi stocării de date biometrice de către guverne. Din răspunsul  secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland (transmis în data de 29 aprilie), reiese că refuză să demareze o astfel de investigaţie.

Deşi accentuează necesitatea unor măşuri concrete care să contribuie la consolidarea şi modernizarea actualului cadru legislativ din domeniul protecţiei datelor, secretarul general nu îşi motivează refuzul faţă de solicitarea de analizare a legalităţii practicilor naţionale în materie de colectare şi stocare de date biometrice. Face, în schimb, referire la alte organisme ale Consiliului Europei (Adunarea Parlamentară, Comisarul pentru Drepturile Omului şi Comitetul Consultativ asupra Convenţiei 108) care ar avea responsabilităţi în acest sens.

18
Mai
2011
Redacția ApTI

Probleme actuale ale adreselor de Internet - Despre IPv6

Orice dispozitiv care se conectează la Internet utilizează în acest sens o adresă unică – un şir de numere cunoscut sub numele de IP (Internet Protocol). Versiunea IP creată în anul 1977 şi utilizată începând cu anul 1983 este IPv4. În momentul în care acest protocol a fost dezvoltat, s-a considerat că cele 4 miliarde de adrese separate care pot fi oferite prin acest protocol vor fi suficiente pentru a acoperi cererile de adrese.

Însă introducerea pe piaţă şi utilizarea tot mai largă a noilor dispozitive care pot fi conectate la Internet (telefoane mobile, console de jocuri, etc) au adus în atenţie o problemă care în 1977 părea imposibilă: inevitabila epuizare a adreselor IPv4. În faţa acestei probleme, comunitatea tehnică a dezvoltat un nou protocol, IPv6, care oferă un număr infinit mai mare de adrese IP - 2128 . Alocarea de blocuri de adrese IPv6 a început încă din 1999.

În februarie 2011, ICANN a anunţat că nu mai dispune de adrese IPv4, astfel că în momentul de faţă singurele astfel de adrese disponibile spre alocare ISP-iştilor, şi, ulterior, utilizatorilor finali, sunt deţinute de către registrele regionale. În acest context, tranziţia de la IPv4 la IPV6 reprezintă „una dintre cele mai importante măsuri necesare pentru a proteja Internetul aşa cum îl cunoaştem astăzi” (aşa cum menţiona Vint Cerf, vice-preşedinte Google şi unul dintre „fondatorii Internetului") şi, astfel, o provocare pentru categorii diverse de actori: furnizori de servicii Internet (ISP-işti), producători de echipamente şi aplicaţii, furnizori de conţinut şi utilizatori finali. În faţa acestor provocări, unele guverne (Statele Unite, Japonia, Australia, China, etc) au înţeles necesitatea promovării şi încurajării tranziţiei de la IPv4 la IPv6, lansând o serie de iniţiative în acest sens.

Pagini

Subscribe to Asociația pentru Tehnologie și Internet RSS