blocare

O instanță din Paris a dispus ca motoarele de căutare și ISP-iștii să blocheze site-uri web

  • Posted on: 6 December 2013
  • By: Redacția ApTI
Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.23
 
Într-un caz prezentat în instanță în decembrie 2011 de către Asociația Franceză a Producătorilor Cinema, un grup reprezentând mai mult de 120 de companii, inclusiv Paramount și Sony, împreună cu alte organizații ale industriei de film, Înalta Curte din Paris a decis, în 28 noiembrie 2013, să solicite Google, Microsoft și Yahoo să elimine complet din rezultatele căutărilor un număr de 16 site-uri de streaming video. 
 
Plângerea a vizat 16 domenii conectate cu portalurile video Allostreaming, Fifostream și DPstream și a condus deja în măsuri intermediare de urgență. Săptămâna trecută, Înalta Curte din Paris a decis că industria de film a demonstrat în mod clar faptul că site-urile vizate erau „destinate sau destinate virtual distribuirii de opere audiovizuale fără acordul creatorilor”, încălcând astfel drepturile de autor.
 
În acest context, instanța a dispus ca Google, Microsoft, Yahoo și Orange să ia toate măsurile necesare pentru a preveni apariția în serviciile lor de căutare a oricăror rezultate referitoare la oricare dintre paginile respectivelor site-uri web. De asemenea, li s-a solicitat mai multor ISP-iști, precum Free, Orange, Bouygues Télécom, SFR, Numéricable și Darty Télécom, să implementeze măsuri care să prevină accesarea de către utilizatori a site-urilor respective, inclusiv prin blocare.

Parlamentarii europeni propun din nou blocarea site-urilor web

  • Posted on: 25 April 2013
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.8

Unii membrii ai Parlamentului European par să creadă că jocurile de noroc online și blocarea site-urilor web trebuie adăugate în toate documentele relevante. În ultimii trei ani s-au discutat de cele puțin trei ori propuneri de blocare, după respingerea unor propuneri anterioare similare. Acum, pentru a doua oară în trei ani, Parlamentul a decis să lanseze un nou raport privind jocurile de noroc online, blocarea site-urilor web fiind una dintre cele trei opțiuni (fără caracter obligatoriu) luate în considerare.

După ce, în 2011, a petrecut șase luni pentru a pregăti un raport privind „jocurile de noroc online în piața internă”, ca răspuns la Comunicarea Comisiei privind jocurile de noroc, Comisia pentru piață internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European a decis să elaboreze un nou raport privind jocurile de noroc online, pentru a răspunde unei noi Comunicări a Comisii.

În fond, principala problemă se referă la faptul că serviciile trasnfrontaliere de jocuri de noroc cauzează o reducere a încasărilor fiscale în state cu piețe neconcurențiale sau monopoluri naționale. Sub masca „protecției consumatorilor”, unele state membre ale Uniunii Europene încearcă să găsească modalități de restricționare a concurenței, cu scopul de a-i obliga pe consumatori să folosească servicii locale (adesea cu câștiguri medii mai mici) în locul unor servicii mai eficiente și mai atractive localizate altundeva în Europa. În 2011 a existat o discuție extinsă asupra blocării site-urilor web „ilegale” („ilegale” fie pentru că nu sunt înregistrate și nu plătesc impozite în țara în care se impune blocare, fie într-un sens mai convențional). Rezultatul a constat într-un compromis cu un înțeles vag. Neavând un caracter legislativ, această problemă de claritate nu este importantă decât pentru credibilitatea Parlamentului.

Alianța Globală împotriva Pornografiei Infantile – deconectată de la realitate?

  • Posted on: 20 December 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din  Newsletter-ul EDRi 10.24

În urmă cu doi ani și jumătate, Comisarul European pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström propunea măsuri de blocare a accesului la Internet la nivel european, întrucât unele țări, în frunte cu Statele Unite ale Americii, nu au îndepărtat materialele online reprezentând abuzuri asupra copiilor. Săptămâna trecută, același comisar a lansat „Alianța Globală împotriva Pornografiei Infantile”, ca urmare a unei propuneri venite din partea SUA.

După propunerea inițială privind blocarea, au existat multe eșecuri referitoare la protecția copiilor în mediul online. Comisia Europeană a fost forțață în mod repetat să admită faptul că nu deține date statistice referitoare la situația existență la nivel european, deși a cheltuit milioane de euro ani de-a rândul pe proiecte de tipul „un Internet mai sigur”. Răspunzând la o întrebare parlamentară, Comisia a trebuit să recunoască faptul că (deși a finanțat linia pentru apeluri de urgență și sistemul „notificare și eliminare” – „notice and takedown”) nu deține date referitoare la „investigațiile și urmăririle penale efectuate în cazuri de publicare de materiale online cu abuzuri împotriva copiilor sau de accesare de astfel de materiale la nivelul Uniunii Europene” și nici date rezultate din activitățile liniilor de urgență pentru raportarea de abuzuri online împotriva copiilor, finanțate în cea mai mare parte a ultimei decade.

În același timp, Comisia Europeană a observat cum state vecine au dezvoltat strategii represive care utilizează „protecția copiilor” ca și justificare. Turcia a folosit „măsuri voluntare” pentru a evita obligațiile legale ale statului. Furnizorii sunt obligați să implementeze sisteme de blocare, în timp ce listele de blocare sunt alcătuite de către o comisie ne-independentă. Ne putem aștepta ca răspunsul Turciei față de decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 19 decembrie 2012 să aibă la bază stilul european de „măsuri voluntare”, și nu o încercare de a asigura conformitatea între practicile impuse și obligațiile legale. În mod similar, Rusia a introdus un sistem general de blocare și cenzură, prin a cărui implementare sunt blocate materiale perfect legale și sigure. Am văzut cum Interpolul, o organizație care se presupune că reprezintă aproape toate forțele polițienești din lume, alocă resurse pentru a menține o listă de blocare a „celor mai rele dintre cele mai rele” materiale online cu abuzuri asupra copiilor. În loc să folosească resursele de care dispune pentru a îndepărta și investiga cele mai rele dintre cele mai rele site-uri web cu abuzuri asupra copiilor, Interpol a ales să-și dedice timpul și banii pentru a susține o politică superficială și ale cărei potențiale beneficii nu au fost niciodată demonstrate.

Decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la restricționarea accesului la Internet şi încălcarea dreptului la liberă exprimare

  • Posted on: 19 December 2012
  • By: Redacția ApTI

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că restricționarea accesului la Internet în afara unui cadru legal care să reglementeze restricția și care să ofere garanția unui control judiciar pentru prevenirea eventualelor abuzuri echivalează cu încălcarea libertății de exprimare.

Decizia a fost luată cu privire la următorul caz adus în fața Curții:

În iunie 2009, o instanță din Turcia a dispus blocarea unui site Internet al cărui autor a fost acuzat de insultarea memoriei lui Kemal Ataturk. Ordinul de blocare urma să fie aplicat de către Directoratul pentru Telecomunicații, care a solicitat instanței să extindă ordinul în vederea blocării accesului la site-urile Google, considerând că aceasta ar fi singura modalitatea tehnică posibilă pentru blocarea site-ului  ofensator, întrucât autorul acestuia locuia în afara țării. Solicitarea a fost acceptată, și, ca urmare a aplicării ordinului, a fost blocat accesul la toate celelalte site-uri găzduite de Google.

Curtea a arătat că Internetul a devenit unul dintre principalele mijloace de exercitare a dreptului la liberă exprimare și la informație, considerând că măsura dispusă reprezintă o ingerință a autorităților publice în dreptul la liberă exprimare. O astfel de ingerință constituie o încălcare a art.10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, cu excepția cazului în care măsura ar fi prevăzută prin lege, ar urmări unul sau mai multe scopuri legitime și al fi necesară într-o societate democratică. Atunci când s-a luat decizia blocării accesului la toate site-urile Google, instanța a luat în considerare doar opinia Directoratului pentru Telecomunicații, fără să analizeze posibilitatea luării unei măsuri mai puțin restrictive, care să conducă doar la blocarea site-ului ofensator. Instanța ar fi trebuit să ia în considerare faptul că decizia blocării accesului la toate site-urile Google ar face inaccesibile mari cantități de informații, afectând astfel drepturile utilizatorilor de Internet și având efecte colaterale semnificative.

Curtea a considerat că efectele măsurii impuse au fost arbitrare, iar controlul judiciar al blocării accesului a fost insuficient pentru a preveni abuzurile, fiind astfel vorba despre o încălcare a art.10 al Convenției.

Mai multe detalii:

Nume de domenii europene blocate de autoritățile SUA și Europol

  • Posted on: 6 December 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.23

În data de 26 noiembrie 2012, 132 sau 133 nume de domenii au fost blocate de către autoritățile SUA (.S. Immigration and Customs Enforcement's Homeland Security Investigations - ICE), în colaborare cu Europol și cu autorități polițienești și judiciare naționale din Europa. Domeniile blocate au fost suspectate că vând online produse contrafăcute.

Comunicatul de presă comun al ICE și Europol nu doar că nu indică același număr de site-uri blocate (132 pe site-ul ICE și 133 pe site-ul Europol), dar nici nu pare să facă diferența între mărci înregistrate și drept de autor („deținătorii drepturilor de autor au confirmat faptul că produsele cumpărate erau contrafăcute” sau „un banner care ... îi informează în legătură cu infracțiunea de încălcare voită a drepturilor de autor”).

Autoritățile americane au mai blocat nume de domenii și cu alte ocazii, dar este pentru prima dată când sunt implicate domenii cod de țară (ccTLD), precum .be, .eu, .dk, .fr, .ro sau .uk. Autoritățile nu au dat publicității lista celor 31 de nume de domenii europene vizate de această acțiune, dar Torrentfreak a identificat deja o parte dintre aceste site-uri: chaussuresfoot.be, chaussurevogue.eu or eshopreplica.eu. Comunicatul de presă oficial vorbește despre „un exemplu bun de cooperare” ce „ne permite să îi urmărim pe infractorii care înșeală cumpărători din întreaga lume”. Nu se precizează însă dacă deținătorii numelor de domenii au fost identificați sau acuzați de încălcarea drepturilor de propietate intelectuală. Sau dacă s-a solicitat un ordin judecătoresc pentru a bloca respectivele site-uri. Sau dacă aceste site-uri vizau piața americană, astfel încât să reclame implicarea autorităților SUA.

Săptămâna Cenzurii Absurde: Câștigătorul este …

  • Posted on: 23 November 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.22

În ultimii ani, companiile private au ajuns să decidă tot mai frecvent ce este “adecvat” șî “neadecvat” pe Internet și ce fel de conținut Internet avem dreptul să accesăm.

Drepturile la viață privată și libertatea de exprimare sunt lăsate tot mai mult în seama unor decizii arbitrare ale intermediarilor privați. În locul unei societăți în care guvernele alese în mod democratic adoptă și implementează legi predictibile și care pot fi supuse controlului judiciar, avem un număr tot mai mare de „termeni și condiții” pentru furnizarea de servicii, a căror aplicare conduce la interzicerea anumitor tipuri de conținut, ștergerea de profiluri și cenzurarea materialelor considerate „neadecvate”.

În ultimul timp au fost observate numeroase exemple de acțiuni bizare de cenzură impuse de către companii private, care demonstrează absurditatea din spatele unei probleme foarte grave: abandonarea statului de drept în favoarea reglementării private/corporatiste a libertății de exprimare. Pentru a ilustra acest fenomen, EDRi a ales cinci dintre cele mai bizare example de cenzură și a lansat „Săptămâna Cenzurii Absurde” pe Twitter, în timpul căreia utilizatorii au putut vota pentru cel mai absurd caz de cenzură, prin simpla retweet-uire a cazului „favorit”.

Potrivit numărului de retweet-uri, câștigătorul detașat și cel mai absurd cenzor este Apple, care a cenzurat titlui recentei cărți a lui Naomi Wolf, „Vagina”, în magazinul său iTunes. Deși Apple nu a avut absolut nicio problemă în a vinde cartea în scopuri profitabile, a simțit nevoia să își protejeze consumatorii de acest titlu. Ca rezultat, Apple a decis să utilizeze titlul „V***” și să înlocuiască respectivul cuvânt în descrierea cărții.

Veşti bune de la Bruxelles cu privire la blocarea site-urilor web

  • Posted on: 3 November 2011
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.21

Parlamentul European şi-a exprimat săptămâna trecută votul final asupra Propunerii de directivă privind exploatarea sexuală a copiilor. Parlamentarii au votat pentru un text de compromis prin care a fost respinsă propunerea Comisiei Europene referitoare la impunerea obligativităţii măsurilor de blocare a site-urilor web la nivelul UE. Textul final creează bariere  semnificative  pentru statele membre care au introdus deja sisteme de blocare ce nu au la bază prevederi legale (este cazul Danemarcei, Marii Britanii şi Suediei, ţara de origine a Comisarului european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström).

Conform Tratatului de la Lisabona, orice măsură reglementată prin legislaţie europeană trebuie să se supună prevederilor Cartei drepturilor fundamentale. Astfel, din acest moment, blocarea trebuie să respecte nu doar limitările impuse prin Directivă (blocarea trebuie să aibă la bază proceduri transparente, trebuie să ofere garanţii adecvate, trebuie să fie necesară şi proporţională şi trebuie să permită căi de atac judiciare), ci şi restricţiile prevăzute la art.52 al Cartei drepturilor fundamentale. Potrivit acestui articol, orice restrângere a exerciţiului drepturilor şi libertăţilor fundamentale trebuie să fie prevăzută de lege, să fie necesară şi să “răspundă efectiv obiectivelor de interes general”. În Suedia, blocarea nu este prevăzută prin lege, astfel că va fi necesară o modificare a procedurilor existente în scopul alinierii lor la prevederile Directivei. În momentul de faţă, sistemul implementat în Suedia este un studiu de caz pentru lipsa de stricteţe care derivă din blocare: lista cu site-uri web supuse blocării este actualizată doar la fiecare două săptămâni, deşi multe studii recente arată că site-urile rămân online numai 12 zile.

Pages