filtrare

14
Mar
2013
Redactia ApTI

HADOPI (autoritatea franceză anti-piraterie) vrea să impună măsuri private de aplicare a legii

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.5

HADOPI, autoritatea franceză anti-piraterie, a publicat un raport privind modalitățile de luptă împotriva distribuirii și descărcării ilegale de materiale protejate prin drept de autor.

Aceasta este, probabil, o încercare a autorității de a-și asigura viitorul, având în vedere faptul că, de la înființarea sa în 2009, nu a demonstrat încă eficiența sistemului de „trei lovituri”, în ceea ce privește veniturile industriei culturale, iar funcționarea sa a costat deja Franța zeci de milioane de euro.

„Unele site-uri Internet, servicii de distribuire (streaming) și site-uri de descărcare directă sunt specializate în exploatarea masivă a conținutului ilegal, din care fac profit în propriul beneficiu. Raportul, care ilustrează starea ecosistemului de distribuire și descărcare directă ilegală, explorează diferite modalități de luptă împotriva exploatării masive a conținutului ilegal”, se arată în raportul elaborat de Mireille Imbert-Quaretta, președinte al Comisiei pentru Protecția Drepturilor (Commission de Protection des Droits).

HADOPI sugerează că s-ar putea baza mai mult pe ISP-iști, motoare de căutare, agenții de publicitate, furnizori de soluții de plată, precum și companii de găzduire, cărora li s-ar putea cere să implementeze tehnologii de filtrare și de recunoaștere a conținutului, utilizând tehnici de „amprentare” furnizate de către deținătorii de drepturi. Aceste sisteme pot să elimine automat conținutul considerat ilegal, prin identificarea „amprentei” digitale, sau să restricționeze accesul utilizatorilor, în funcție de locație.

25
Iul
2012
Redactia ApTI

Avizele Parlamentului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor cu privire la măsurile de “protecție a copiilor”

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.14

Vorbeam într-un articol anterior despre proiectele prin care Comisia Europeană își propune să oblige industria să introducă măsuri voluntare de filtrare a conținutului încărcat pe Internet. Având în vedere decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul Scarlet/Sabam , o astfel de filtrare ar constitui o restricționare a drepturilor fundamentale, și, în cazul în care ar fi proporțională, ar avea nevoie de o bază legală pentru a fi în conformitate cu Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Din fericire, aparenta dorință a Comisiei Europene de a ignora măsurile legale de protecție pare să se confrunte cu o tot mai puternică opoziție. Comisia pentru libertăți civile din Parlamentul European a adoptat un aviz privind “Protecția copiilor în spațiul digital”. În contextul acestui aviz, un text de compromis a fost adoptat cu susținerea tuturor grupurilor politice. Făcând referire la acțiunile întreprinse de către industrie, parlamentarii europeni au subliniat faptul că “orice astfel de măsură trebuie să respecte în întregime statul de drept, să ia în considerare drepturile utilizatorilor finali și să fie în conformitate cu procedurile legale și judiciare existente, precum și cu prevederile Convenției Europene pentru Protecția Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale și ale Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.”

21
Iun
2012
Redactia ApTI

Despre măsuri europene de filtrare a conţinutului încărcat pe Internet

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.12

În 2011, Uniunea Europeană decidea împotriva introducerii filtrării obligatorii în Europa, ca urmare a unei analize democratice a dovezilor care arătau că o astfel de măsură nu este necesară. În 2012, Uniunea Europeană lucrează la o serie de proiecte care să introducă filtrarea “voluntară” a conţinutului încărcat (“upload”) pe Internet; pentru că această filtrare ar urma să fie introdusă în mod voluntar, nu este nevoie de nicio analiză democratică.

Există cel puţin trei iniţiative care urmăresc acest scop. În primul rând, “Coaliţia CEO” creată de Comisarul Kroes şi în cadrul căreia mari companii au fost invitate să propună măsuri care să facă Internetul “un loc mai sigur pentru copii”. Faptul că Facebook este responsabil pentru setări privind protecţia vieţii private, iar Microsoft pentru chestiuni legate de procedura “notice and takedown” pare să nu ridice semne de întrebare referitoare la faptul că întregul proces este folosit, de fapt, pentru scopuri comerciale.

Experienţa Microsoft în legătură cu procedura “notice and takedown” este departe de a fi exemplară. Cazuri recente arată că Microsoft, folosindu-se de faptul că Google aplică la nivel global legislaţia SUA privind protecţia dreptului de autor, a solicitat în mod repetat Google să elimine linkuri din rezultatele căutărilor, însă aceste linkuri rămân disponibile în propriul motor de căutare al Microsoft. Pe de altă parte, Mincrosoft a dezvoltat un produs denumit “photoDNA”, folosit de către Facebook Marea Britanie ca filtru pentru încărcarea de fişiere, menit să prevină încărcarea de materiale reprezentând abuzuri asupra copiilor. Ce se întâmplă când cineva încearcă să încarce astfel de materiale? Nu şţie nimeni. Ce se întâmplă dacă un infractor încearcă să încarce segmente neincriminatorii ale unor imagini, încercând astfel să îşi filtreze propria colecţie de imagini ilegale pentru a identifica imagini care nu sunt cunoscute poliţiei ? Nu se ştie. Cât de mare este riscul ca astfel de măsuri de reprezinte, de fapt, stimulente pentru crearea de noi imagini ilegale şi apariţia de noi abuzuri? Nu se ştie

18
Ian
2012
Redactia ApTI

Acțiuni la nivel internațional împotriva propunerilor legislative din SUA privind cenzura pe Internet (PIPA şi SOPA)

Cunoscute sub numele de Protect IP Act (PIPA) în Senatul SUA și Stop Online Piracy Act (SOPA) în Camera Reprezentanților, cele două propuneri legislative au ca scop declarat combaterea încălcării drepturilor de proprietate intelectuală în mediul online. Însă, dacă va fi adoptată, noua legislație va compromite securitatea Internetului, va limita libertatea de exprimare online și va încetini creșterea în sectorul tehnologic. Guvernul SUA va putea să oblige ISP-iștii și motoarele de căutare să blocheze încercările utilizatorilor de Internet de a accesa anumite site-uri web, în timp de corporațiile și alți actori privați vor putea să obțină ordine judecătorești prin care să fie cenzurate site-uri web din afara țării.

În acest context, tot mai multe acțiuni au fost inițiate la nivel internațional, în semn de protest față de cele două propuneri legislative.

Într-o scrisoare adresată Senatului SUA, o serie de organizații din întreaga lume (printre care și ApTI) atrag atenția asupra faptului că PIPA, prin prevederile sale, solicită utilizarea de instrumente de cenzură pe Internet, subminează caracterul global al Internetului și amenință libertatea de exprimare în mediul online. În scrisoare se menționează faptul că adoptarea PIPA va fi interpretată ca un mesaj prin care li se comunică altor națiuni că utilizarea instrumentelor de cenzură nu este doar acceptabilă, ci și încurajată.

25
Noi
2011
Redactia ApTI

Curtea de Justiție a Uniunii Europene: ISP-iștii nu pot fi obligați să instituie sisteme de filtrare pentru a preveni transferuri ilegale de fișiere. Implicaţiile deciziei

În 24 noiembrie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o decizie prin care statuează că “dreptul Uniunii Europene se  opune unui ordin judecătoresc pronunţat de o instanță națională prin care se impune unui furnizor de acces la internet instituirea unui sistem de filtrare pentru a preveni transferurile ilegale de fișiere”. Potrivit acestei decizii, „un ordin de această natură nu respectă interdicția de a impune unui astfel de furnizor o obligație generală de supraveghere, nici cerința de a asigura un just echilibru între dreptul de proprietate intelectuală, pe de o parte, și libertatea de a desfășura o activitate comercială, dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de a primi și de a transmite informații, pe de altă parte”.

Context

Așa cum se arată în comunicatul de presă al Curții, cauza are la origine unlitigiu între Scarlet Extended SA, furnizor de acces la Internet, pe de o parte, și SABAM, societate belgiană de gestiune colectivă care autorizează utilizarea de către terți a operelor muzicale ale unor autori, compozitori și editori, pe de altă parte.

În 2004, SABAM a constatat că utilizatorii de Internet care folosesc serviciile societății Scarlet transferă pe internet, fără autorizație și fără plata unor drepturi, opere cuprinse în catalogul său prin intermediul rețelelor „peer-to-peer”.

La cererea SABAM, președintele Tribunalului de Primă Instanţă din Bruxelles (Belgia) a obligat societatea Scarlet să pună capăt acestor încălcări ale dreptului de autor și să facă imposibilă orice formă de transmitere sau de primire de către clienții săi, prin utilizarea unui program informatic „peer-to-peer”, a unor fișiere electronice care conțin o operă muzicală din repertoriul SABAM.

05
Mai
2011
Redactia ApTI

Despre filtarea Internetului: cazul Irlandei

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.9

Sistemele de filtrare a Internetului au avut şi continuă să aibă un impact foarte puternic asupra libertăţii de exprimare în mediul online. Guvernele implementează astfel de sisteme ca “soluţii” pentru diverse forme de “fapte rele” săvârşite pe sau prin intermediul Internetului. Guvernul irlandez s-a alăturat acestui trend: poliţia naţională încearcă să introducă un sistem prin care furnizorii de servicii Internet (ISP-işti) să blocheze accesul la site-uri considerate a găzdui imagini care prezintă abuzuri asupra copiilor.

Interesant este faptul că iniţiativa poliţiei irlandeze a fost lansată exact în momentul în care Germania şi Olanda au anunţat că renunţă la sisteme similare întrucât s-a demonstrat că acestea nu reprezintă o soluţie eficientă pentru problema reprezentată de existenţa imaginilor care prezintă abuzuri asupra copiilor.

Subscribe to RSS - filtrare