proprietate intelectuala

02
Mai
2015
Valentina Pavel

O protecție foarte ridicată a proprietății intelectuale blochează accesul la cultură și inovarea

Statele Unite publică în fiecare an un raport despre țările care consideră că nu acordă o protecție adecvată și eficientă persoanelor ce dețin drepturi de autor. Raportul Special 301 pune într-o lumină nefavorabilă țările care nu respectă standardele americane și sugerează că acestea ar trebui pedepsite pentru că nu adoptă măsuri mai puternice de protejarea drepturilor de proprietate intelectuală.

25
Noi
2013
Redactia ApTI

Parteneriatul Trans-Pacific poate fi mai rău decât ACTA

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.22

O versiune din 30 august 2013 a capitolului privind drepturile de proprietate intelectuală din Parteneriatul Trans-Pacific (TPP) confirmă îngrijorările exprimate anterior cu privire la faptul că participanții la negocieri sunt pregătiți să extindă aria de cuprindere a drepturilor de proprietate intelctuală în detrimentul drepturilor consumatorilor și protecției datelor cu caracter personal. Documentul a fost publicat de Wikileaks în 13 noiembrie 2013.

Textul acestui capitol privind drepturile de proprietate intelectuală, negociat in secret, și care a fost distribuit negociatorilor șefi de către Reprezentantul Comercial al SUA (US Trade Representative) după cea de-a 19-a rundă de negocieri care a avut loc în Bandar Seri Begawan, Brunei, în 27 august 2013, conține prevederi privind acordarea mai multor patente, crearea de drepturi de proprietate intelectuală în cazul datelor, extinderea domeniului de protecției pentru patente și drepturi de autor, extinderea privilegiilor deținătorilor de drepturi, creșterea pedepselor pentru încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, limitând în același timp excepțiile în cazul tuturor tipurilor de drepturi de proprietate intelectuală.

23
Mai
2013
Redactia ApTI

Parteneriatul Comercial și de Investiții Transatlantic: între speranțe și realitate

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.10

Comisia Europeană a început, săptămâna aceasta, să ofere informații despre planurile sale referitoare la Parteneriatul Comercial și de Investiții Transatlantic (TTIP), în cadrul unui eveniment organizat în Parlamentul European de către Marietje Schaake, parlamentar olandez liberal, precum și în cadrul unei întâlniri cu „societatea civilă” organizată de către Comisie.

Ambele întâlniri au început promițător. Comisia a explicat faptul că nu încearcă să armonizeze legislația privind proprietatea intelectuală în cele două jurisidicții (europeană și americană) și că va include în acord doar acele chestiuni care au fost identificate de către diferitele părți interesate ca fiind problematice – până acum au fost selectate doar puține astfel de chestiuni, precum și „indicațiile geografice” . Așadar, vor fi avute în vedere doar probleme identificate. Aceasta ar fi o abordare adecvată, echilibrată și conservatoare.

Apare însă o întrebare evidentă. Dacă lista chestiunilor care ar urma să fie abordate în „capitolul dedicat drepturilor de proprietate intelectuală” este una limitată și include doar probleme clar identificate, se va angaja Comisia  să publice detaliile fiecăreia dintre aproblemele abordate în versiunea finală a proiectului de acord? Comisia a răspuns că nu își va asuma un astfel de angajament, argumentând că nu ne putem aștepta să ofere detalii ale „absolut fiecărui detaliu” din acord care vizează proprietatea intelectuală. S-a trecut,  brusc, de la un exercițiu limitat și focalizat, care să abordeze un număr redus de probleme identificate, la o listă de măsuri care ar putea fi atât de lungă încât să fie nerezonabil să i se solicite Comisiei să explice problemele pe care încearcă să le rezolve.

28
Mar
2013
Redactia ApTI

Societatea civilă cere ca TAFTA – acordul comercial dintre SUA și UE - să nu conțină prevederi privind proprietatea intelectuală

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.6

Peste 45 de organizații ale societății civile din SUA și Europa, printre care și EDRi – organizație din care face parte ApTI – au solicitat ca propunerea de acord comercial dintre SUA și UE, intitulat Acordul Translatlantic de Liber Schimb (Transatlantic Free Trade Agreement - TAFTA) ar trebui să excludă orice prevederi referitoare la patente, drept de autor, mărci înregistrate sau alte forme de „proprietate intelectuală”.

Președintele SUA, Barack Obama, președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy și președintele Comisiei Europene, Jose Manueal Barroso, au anunțat, la 13 februarie 2013, lansarea oficială a negocierilor pentru TAFTA, cunoscut și ca Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (Transatlantic Trade and Investment Partnership - TTIP).

Organizațiile societății civile au emis o declarație (IP OUT OF TAFTA) în care insistă asupra faptului că TAFTA nu ar trebui să includă nicio prevedere privind proprietatea intelectuală și că UE și SUA ar trebui să publice textele de negociere a acordului comercial. Organizațiile se tem că TAFTA ar putea include acele prevederi privind proprietatea intelectuală care au fost vizate de  acordul ACTA – respins de Parlamentul European - și cred că astfel de prevederi pot afecta dreptul cetățenilor la sănătate, cultură și liberă exprimare.

25
Iul
2012
Redactia ApTI

ACTA revine sub o altă formă? Despre CETA

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.14

Deşi în data de 4 iulie 2012, Parlamentul European a respins ACTA cu o largă majoritate, doar o săptămână mai târziu, Uniunea Europeană a fost acuzată că încearcă să readucă la viață acest acord, prin intermediul CETA – acordul comercial dintre UE și Canada, care include măsuri similare celor prevăzute în ACTA. 

Negocierile dintre UE și Canada asupra acordului comercial CETA au început în noiembrie 2009 și se vor finaliza, cel mai probabil, la sfârșitul acestui an. La fel ca și în cazul ACTA, acordul a fost elaborat în secret, dar unele documente care au ajuns în atenția publicului în februarie 2012 arată că părți componente ale ACTA au fost introduse în acest nou tratat. Însă și CETA va necesita acordul Parlamentului European pentru a intra în vigoare.

 “CETA  trebuie anulat (sau prevederile sale represive, inspirate din ACTA, trebuie eliminate); altfel, acordul va avea acceași soartă ca și ACTA în Parlamentul European”, consideră La Quadrature du Net.

Parlamentarul european Nigel Farage a atras atenția asupa asemănărilor dintre ACTA și CETA: “Dacă are măcar o fărâmă de respect față de opinia cetățenilor europeni, Comisia trebuie să modifice CETA cât mai curând posibil și să pună capăt încercărilor de a da viață ACTA. ACTA este ca un Frankenstein care a fost asamblat și care continuă să se miște. Este periculos și trebuie să i se pună capăt imediat”, consideră Farage.

05
Iul
2012
Redactia ApTI

De ce ar trebui să mulțumim SOPA și ACTA

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi  10.13

Susținătorii drepturilor civile digitale pot fi recunoscători industriei de proprietate intelectuală, care angajează prea mulți lobby-ișri și prea puțini strategi. Lobby-știi sunt experți în vânzări, ei vând potențialilor clienți sau angajatori lucruri incredibile, acorduri internaționale, directive, posibilitatea de a opri timpul în loc și de a profita de vechi modele de afaceri fără să fie nevoie de inovație sau creativitate; vând fum și oglinzi. Această abordare este cea care a condus la propuneri precum SOPA în Statele Unite și ACTA în Europa și la nivel internațional. Această viziune îngustă a inspirat mișcări semnificative în favoarea drepturilor digitale, precum cea care a adus pe străzile Europei mii de cetățeni într-o friguroasă zi de februarie care va fi văzută, sperăm, ca ziua care a contribuit la conservarea patrimoniului digital.

Pentru industria europeană de conținut, ACTA a însemnat doar costuri și niciun beneficiu potențial. Însă, așa cum se întâmplă întotdeauna, acordul a fost promovat de către companii de lobby multinaționale, în principal americane, care promit lumea, dar care nu ajung la rezultatele dorite. Prevederile ACTA urmau să devină realitate, industria de conținut trebuia doar să aștepte în liniște. Comisia Europeană era pe punctul de a lansa o directivă care să prevadă sancțiuni penale. Uniunea Europeană plănuia să revizuiască problematica Directivă privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, pe care mulți deținători de drepturi o percepeau ca modalitate de consolidare a politicilor europene represive în spațiul digital. Nu exista niciun semn care să indice faptul că executivul european urma să consolideze legislația privind protecția datelor cu caracter personal, astfel încât să prevină utilizarea abuzivă a datelor de către intermediari care implementează politici arbitrare la nivelul propriilor rețele. Comisia avea un șir lung de măsuri de privatizare a aplicării prevederilor legale, în stilul art.27.3 al ACTA, fie deja în vigoare, fie planificate. Industria europeană de conținut trebuia doar să se asigure că atenția public este distrasă de la aceste planuri. Și apoi a apărut ACTA.

Pagini

Subscribe to RSS - proprietate intelectuala