Parlamentul European

17
Ian
2014
Redacția ApTI

Proiect de raport al Parlamentului European condamnă activitatile de monitorizare în masă

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 12.1
 
Edward Snowden, cel care a făcut dezvăluirile referitoare la programele de monitorizare în masă -  PRISM, operat de către Agenția de Securitate Națională a Statelor Unite și Tempora, operat de către o agenție similară britanică, GCHQ, se va „prezenta” în fața Parlamentului European.
25
Apr
2013
Redacția ApTI

Parlamentarii europeni propun din nou blocarea site-urilor web

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.8

Unii membrii ai Parlamentului European par să creadă că jocurile de noroc online și blocarea site-urilor web trebuie adăugate în toate documentele relevante. În ultimii trei ani s-au discutat de cele puțin trei ori propuneri de blocare, după respingerea unor propuneri anterioare similare. Acum, pentru a doua oară în trei ani, Parlamentul a decis să lanseze un nou raport privind jocurile de noroc online, blocarea site-urilor web fiind una dintre cele trei opțiuni (fără caracter obligatoriu) luate în considerare.

După ce, în 2011, a petrecut șase luni pentru a pregăti un raport privind „jocurile de noroc online în piața internă”, ca răspuns la Comunicarea Comisiei privind jocurile de noroc, Comisia pentru piață internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European a decis să elaboreze un nou raport privind jocurile de noroc online, pentru a răspunde unei noi Comunicări a Comisii.

În fond, principala problemă se referă la faptul că serviciile trasnfrontaliere de jocuri de noroc cauzează o reducere a încasărilor fiscale în state cu piețe neconcurențiale sau monopoluri naționale. Sub masca „protecției consumatorilor”, unele state membre ale Uniunii Europene încearcă să găsească modalități de restricționare a concurenței, cu scopul de a-i obliga pe consumatori să folosească servicii locale (adesea cu câștiguri medii mai mici) în locul unor servicii mai eficiente și mai atractive localizate altundeva în Europa. În 2011 a existat o discuție extinsă asupra blocării site-urilor web „ilegale” („ilegale” fie pentru că nu sunt înregistrate și nu plătesc impozite în țara în care se impune blocare, fie într-un sens mai convențional). Rezultatul a constat într-un compromis cu un înțeles vag. Neavând un caracter legislativ, această problemă de claritate nu este importantă decât pentru credibilitatea Parlamentului.

01
Mar
2013
Redacția ApTI

O propunere simplistă de declarație a Parlamentului European privind abuzurile asupra copiilor în mediul online

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.4

Sub coordonarea parlamentarului conservator britanic Emma McClarkin, sunt depuse eforturi pentru soluționarea problemei abuzurilor asupra copiilor în mediul online, într-o manieră care ar fi fost mai adecvată în 2005. McClarkin a transmis colegilor săi o propunere de “Declarație scrisă”, care ar putea deveni rezoluție a Parlamentului European dacă obține semnăturile a jumătate dintre parlamentari.

Textul propus (nepublicat încă) începe prin semnalarea faptului că abuzurile asupra copiilor reprezintă o infracțiune inacceptabilă, făcând apoi referire la „opinia generală” conform căreia transportarea unui astfel de conținut în rețele reprezintă el însuși un act criminal. Este prezentat apoi un alt doilea truism: acela că este vorba despre o infracțiune internațională care necesită cooperare internațională. În declarație se arată că „există adesea o dimensiune comercială a distribuirii de conținut reprezentând abuzuri sexuale asupra copiilor, iar distribuirea acestui conținut poate fi profitabilă pentru structuri de criminalitate organizată.” Această afirmație este ciudată, având în vedere faptul că Centrul pentru protecție online și exploatare a copiilor din Marea Britanie a pregătit, în 2010, un raport pentru Coaliția Financiară Europeană în care se menționa că exploatarea comercială online a imaginilor în chestiune era în scădere, iar profiturile era „destul de mici”. Desigur, atunci când sunt elaborate declarații despre o infracțiune atât de gravă cum este abuzul asupra copiilor în mediul online, ne așteptăm cel puțin la un nivel minim de cercetare, având în vedere că, așa cum se arată în text, „în spatele fiecărei imagini sau fiecărui clip video reprezentând un abuz sexual asupra copiilor se află o victimă reală.”

29
Ian
2013
Redacția ApTI

Protecția dreptului la viață privată: Parlamentul European

28 ianuarie este ziua protecției datelor cu caracter personal. În 2013, ApTI își propune să vă prezinte, în săptămâna ce începe cu această dată, cinci subiecte (câte unul în fiecare zi) de interes pentru protecția vieții private și a datelor personale în societatea informațională de astăzi. Continuăm cu o scrisoare către europarlamentarii români referitoare la propunerea de Regulament privind potecţia datelor.

Modificarea reglementărilor Uniunii Europene în domeniul protecției datelor cu caracter personal este un subiect intens dezbătut la nivel european. În momentul de față, propunerea de Regulament privind protecţia indivizilor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulaţie a acestor date se află în dezbaterea Parlamentului European, care o poate adopta în forma propusă de către Comisia Europeană sau îi poate aduce îmbunătățiri.

11
Dec
2012
Redacția ApTI

Parlamentul European solicită adoptarea unei legislații privind neutralitatea Internetului

Articol preluat de pe site-ul EDRi

O largă majoritate a membrilor Parlamentului European a solicitat astăzi, în două rezoluții ne-legislative, ca neutralitatea Internetului să fie legiferată la nivelul Uniunii Europene.

În contextul adoptării unei Rezoluții ne-legislative referitoare la finalizarea pieței unice digitale, Parlamentul European a invitat Comisia să „propună dispoziții legislative pentru a asigura neutralitatea Internetului”, solicitând Comisarului Neelie Kroes să pună capăt abordării „așteptăm și vedem”.

În a doua Rezoluție referitoare la Strategia privind libertatea digitală în politica externă a UE, Parlamentul a subliniat faptul că „sprijină în mod categoric principiul neutralității Internetului, potrivit căruia furnizorii de servicii Internet nu blochează, nu discriminează, nu împiedică și nu reduc, inclusiv prin preț, capacitatea unei persoane de a utiliza un serviciu pentru a accesa, utiliza, trimite, publica, primi sau oferi orice conținut, aplicație sau serviciu pe care îl/o dorește, indiferent de sursă sau de țintă” și a solicitat Comisiei și Consiliului „să promoveze și să păstreze standarde înalte ale libertății digitale în UE, în special prin codificarea principiului neutralității Internetului”.

După rezoluția referitoare la neutralitatea Internetului din noiembrie 2011, este a doua oară când Parlamentul European solicită Comisiei să abandoneze abordarea „laissez-faire” în această chestiune politică extrem de importantă. Studiile efectuate de către Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Comunicații Electronice demonstrează faptul că operatorii intervin în traficul din rețelele lor în moduri dănunătoare din punct de vedere social. Operatorii blochează și discriminează aplicații, conținut și servicii care concurează cu cele proprii. Legislația existentă în multe state membre ale Uniunii Europene este inadecvată pentru a preveni astfel de abuzuri la adresa Internetului deschis.

Votul de astăzi al Parlamentului European a arătat încă o dată că nu este deloc adecvată încrederea pe care Comisia Europeană o are în transparență, concurență și posibilitatea de schimbare a operatorilor ca măsuri suficiente pentru a asigura neutralitatea Internetului.

 „Utilizatorii și inovatorii, nu furnizorii de acces, sunt cei care trebuie să decidă cum vor să folosească Internetul, dacă vrem ca acesta să-și exercite în continuare potențialul ca piață unică, lipsită de bariere și ca platformă unică pentru activități sociale și culturale și pentru discurs democratic”, a declarat Joe McNamee, director executiv al EDRi.

06
Dec
2012
Redacția ApTI

Propunerea de regulament UE privind protecția datelor și activitățile de lobby: exemplul Federației Bancare Europene

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.23

În contextul avansării discuțiilor asupra propunerii de regulament privind protecția datelor cu caracter personal, grupurile de lobby europene devin tot mai active. Un exemplu în acest sens este Federația Bancară Europeană (EBF), care a transmis Parlamentului European o scrisoare în care își exprimă poziția cu privire la Propunerea de regulament și formulează o serie de propuneri de amendare. Câteva dintre aceste amendamente au fost preluate ca atare de către Comisia pentru piață internă și protecția consumatorilor.

Pe scurt, EBF vrea mai obligații mai slabe referitoare la notificarea încălcării securității datelor, o mai mare libertate în ceea ce privește realizarea de profiluri ale utilizatorilor, consimțământ implicit, amenzi reduse și mai multe condiții pentru prelucrarea legală a datelor: a) prelucrarea datelor preluate din liste sau documente disponibile publicului, care ar trebui să fie întotdeauna legală; b) prelucrarea „necesară pentru apărarea unui interes, colectare de probe într-o acțiune judiciară sau intentarea unei acțiuni în justiție”.

EBF vrea ca operatorii să poată folosi consimțământul implicit al utilizatorilor pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, fără să invoce însă niciun motiv specific pentru lipsa dorinței sau a capacității de a solicita consimțământul explicit. De asemenea, EBF vrea eliminarea prevederilor conform cărora consimțământul este solicitat în situații în care există un dezechilibru semnificativ între operator și persoana vizată. Aici este măcar oferit un motiv, acela că situația respectivă s-ar aplica în cazul băncilor.

O altă propunere vizează reducerea amenzilor care pot fi aplicate de către autoritățile pentru protecția datelor în cazurile în care operatorii încalcă prevederile legale – propunerea Comisiei Europene prevede cifra de 1 milion de euro sau 2% din cifra de afaceri globală anuală ca valoare maximă a amenzilor pentru cele mai grave încălcării ale legii. EBF propune eliminarea celei de-a doua părți a prevederii, considerând că impunerea unor astfel de amenzi ar fi neproporțională.

28
Sep
2012
Redacția ApTI

Poziția Parlamentului European privind răspunderea ISP-iștilor

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.18

În data de 11 septembrie 2012, Parlamentul European a votat asupra raportului elaborat, din proprie inițiativă, de către Jean-Marie Cavada (EPP, Franța), cu privire la distribuirea online a operelor audiovizuale.

Raportul inițial conținea o serie de termeni suprinzători și potențial problematici referitori la răspunderea operatorilor de rețea. Textul făcea referire la identificarea de “modalități care să încurajeze operatorii de rețea să își standardizeze instrumentele tehnice” în scopul aplicării prevederilor legale privind dreptul de autor, menționând în același timp că tendința actuală este aceea de eliminare a răspunderii operatorilor de rețea. Această abordare este însă eronată, putând conduce la privatizarea cenzurii (aplicarea de măsuri de cenzură de către sectorul privat) și încurajarea aplicării dreptului de autor în afara statului de drept. În plus, printr-o astfel de abordare nu se atinge obiectivul raportului, și anume acela de a promova și dezvolta accesul la conținut cultural.

Din fericire, partea problematică a raportului (pct.59 din raportul final) a fost respinsă de către Parlamentul European în cadrul procedurii de vot final.

Acest vot este important din trei motive.

În primul rând, Parlamentul European ar fi întâmpinat dificultăți în a convinge alte instituții cu privire la credibilitatea sa în acest dosar. Un raport care conține afirmații evident eronate nu poate fi credibil.

Pagini

Subscribe to RSS - Parlamentul European