state membre

20
Ian
2015
Valentina Pavel

Ajută-ne să salvăm Internetul!

Organizațiile membre European Digital Rights (EDRi), printre care și ApTI, au trimis astăzi o scrisoare deschisă ambasadorilor statelor membre ale Uniunii Europene pentru a le aminti despre importanța unui Internet deschis, transparent și sigur, atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul de business.

15
Sep
2012
Redactia ApTI

CETA și ACTA – prevederi aproape identice privind sancțiunile penale

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.17

Către sfârșitul lunii iulie 2012, un e-mail ciudat și suprinzător a fost transmis de către Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene către statele membre și Comisia Europeană. E-mailul explica faptul că prevederile privind sancțiunile penale din proiectul de acord comercial dintre UE și Canada (CETA) urmează modelul celor din ACTA. Secretariatul General al Consiliului este îngrijorat de faptul că acest lucru reprezintă o problemă, întrucât, pe de o parte, încheierea și implementarea CETA reprezintă o prioritate declarată a UE, iar, pe de altă parte, va trebui să i se solicite din nou Parlamentului European să aprobe textul final al Acordului.

Statele membre se pare că au fost suprinse de acest e-mail. În primul rând, după întreaga controversă din jurul ACTA, statele membre nu înțeleg, în primul rând, de ce a fost transmis un e-mail atât de direct. Având în vedere că, în cazul ACTA, documente secrete au fost făcute publice în mod indirect, ar fi fost logic ca mesajul transmis să fi fost mai subtil. În al doilea rând, după adoptarea Tratatului de la Lisabona, responsabilitatea coordonării unor astfel de politici aparține acum Comisiei, așa că nu este clar de ce Consiliul și-a asumat sarcina de a ridica această problemă.  

01
Mar
2012
Redactia ApTI

Reținerea datelor: drama se transformă în criză pentru comisarul Malmström

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.4

La scurt timp de la învestirea Comisiei Europene, în 2009, cei 27 de membri ai săi au mers la Luxemburg pentru a depune jurământul solemn că vor respecta Carta Drepturilor Fundamentale în îndeplinirea tuturor atribuțiilor care le revin. Una dintre prevederile cele mai importante ale Cartei se referă la faptul că orice restrângere a exercitării a drepturilor fundamentale trebuie să fie “necesară” să îndeplinească obiective de interes general sau să vină în apărarea drepturilor și libertăților altora. Comisarul Malmström și-a asumat astfel obligația de a se asigura că orice măsură promovată sau susținută de către serviciile sale este necesară și eficientă.

Una dintre cele mai controversate chestiuni aflate în sarcina Comisarului Malmström este Directiva privind reținerea datelor. Serviciile comisarului au fost obligate, conform Directivei, să pregătească un raport privind implementarea acesteia până în septembrie 2010. În consecință, comisarul a participat la întâlnirea Consiliului de Miniștri din 15 iulie 2010, solicitându-le statelor membre să furnizeze Comisiei informații “necesare” pentru finalizarea raportului de evaluare. Ulterior, având în vedere absența unor informații adecvate de la statele membre, Malmström a transmis statelor membre o nouă scrisoare, în 27 iulie 2010, solicitându-le datele necesare.

Ca urmare a faptului că statele membre au eșuat în a-și îndeplini obligațiile referitoare la furnizarea de date statistice, prevăzute în art.10 al Directivei, , Comisia, la rândul său, nu și-a putut respecta obligația de a elabora raportul de evaluare până la 15 septembrie 2010. În cele din urmă, Comisia a fost obligată să adopte un raport cu date neadecvate și cu o întârziere de mai mult de jumătate de an.. Însă, chiar și pentru un observator neutru, raportul Comisiei evidenția faptul că Directiva are o serie de grave deficiențe și că trebuie să fie cel puțin reformată sau, cel mai probabil, abrogată. Raportul conținea atât de multe deficiențe încât EDRi s-a simțit obligat să elaboreze un “raport alternativ” care să evidențieze problemele constatate.

Absența datelor care ar fi trebuit să fie furnizate de către statele membre a adus Comisia într-o situație destul de dificilă, neavând nicio speranță de susținere din partea statelor membre cu privire la abrogarea Directivei, nicio speranță că va obține de la statele membre date care să demonstreze necesitatea reținerii datelor (întrucât astfel de date par să nu existe) și nicio posibilitate (care să poată fi susținută cu argumente de ordin legislativ) de menținerea a Directivei în forma actuală. Ca rezultat, comisarul Malmström a fost obligat să transmită o nouă scrisoare miniștrilor responsabili pentru justiție și afaceri interne, solicitându-le să furnizeze Comisiei date utilizabile – sugerând, poate în mod disperat, că “multe state membre par să nu fie sigure cu privire la datele cantitative și calitative care trebuie furnizate Comisiei pentru a o putea asista în activitatea sa.”

Subscribe to RSS - state membre