CJUE

15
Sep
2014
Valentina Pavel
12
Apr
2014
Redacția ApTI

Reacții după decizia CJUE de invalidare a Directivei privind reținerea datelor

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 12.7

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, în 8 aprilie, că legislația UE privind supravegherea în masă contravine dreptului european. Cazul a fost adus în fața Curții de către organizația Digital Rights din Irlanda, împreună cu Grupul de Lucru pentru Reținerea Datelor din Austria.

Deși va dura ceva timp până când se va clarifica ce urmează să se întâmple în acest domeniu, comentariile inițiale din partea unor actori importanți pot oferi câteva indicii în această privinţă.

Comentariul poate cel mai remarcabil aparține comisarului Cecilia Malmstroem, care are obligația legală de a se asigura că prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale sunt respectate. Comisarul a lăsat să se înţeleagă faptul că serviciile sale sunt pe deplin conștiente, de cel puțin trei ani, de incompatibilitatea dintre Directiva privind reținerea datelor și legislația europeană primară, dar au ales să nu facă nimic.

19
Dec
2013
Redacția ApTI

Avocatul General al Curții de Justiție a Uniunii Europene condamnă stocarea masivă a datelor privind comunicațiile electronice

Articol preluat din Newsletter-ul EDRI 11.24

Avocatul General al Curții de Justiție a Uniunii Europene a emis, în 12 decembrie, un punct de vedere asupra directivei europene care solicită furnizorilor europeni de telecomunicații să stocheze date privind toate comunicațiile electronice, pentru perioade cuprinse între șase luni și doi ani. Cazul a fost adus în fața Curții de către organizațiile Digital Rights Ireland și AKVorrat.at, în strânsă colaborare cu organizațiile austriece IfNf și VIBE.

Potrivit Avocatului General, Directiva este „în întregime încompatibilă cu articolul 52(1) al Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”. Măsura reținerii datelor privind comunicațiile electronice nu este necesară și nu „răspunde efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de către Uniune”. În plus, articolul 6 al Directivei încalcă prevederile articolelor 7 și 51(1) ale Cartei.

17
Ian
2013
Redacția ApTI

Reținerea datelor în Austria: Curtea Constituțională se adresează Curții de Justiție a Uniunii Europene

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.1

Curtea Constituțională a Austriei are rezerve în ceea ce privește compatibilitatea Directivei europene privind reținerea datelor cu prevederile Cartei Europene a Drepturilor Fundamentale Din acest motiv, cei 14 judecători ai Curții au adresat Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) o serie de întrebări cu privire la interpretarea Cartei Drepturilor Fundamentale a UE.

Această solicitare către CJUE are la bază o serie de plângeri adresate Curții Constituționale austriece împotriva reținerii datelor. Până în momentul de față, guvernul provinciei Carinthia, un angajat al unei companii de telecomunicații și un număr de 11 000 de indivizi s-au adresat Curții Constituționale.

Obligația de reținere a datelor a intrat în vigoare în Austria la 1 aprilie 2012. La scurt timp după aceea, organizația Austrian AK Vorrat a inițiat o campanie menită să strângă semnături în vederea sesizării Curții Constituționale. În doar câteva săptămâni, 11 139 de austrieci și-au exprimat susținerea față de această acțiune și dorința de a se alătura sesizării.

La 18 decemrbie 2012, judecătorii Curții Constituționale au anunțat că împărtășesc rezervele exprimate de către cetățeni. „În majoritatea covârșitoare a cazurilor, reținerea datelor generează îngrijorări pentru persoanele care nu prezintă niciun motiv pentru ca datele lor să fie reținute. Autoritățile obțin datele acestor indivizi și se află, ulterior, în posesia unor informații referitoare la comportamentul privat al acestora. În plus, există un risc crescut de abuzuri”, explică Gerhart Holzinger, președintele Curții Constituționale austriece. Acesta continuă: “Curtea Constituțională are obligația de a se adresa CJUE dacă are dubii în ceea ce privește interpretarea legislației Uniunii. Noi avem dubii în ceea ce privește compatibilitatea Directivei UE privind reținerea datelor cu drepturile garantate prin Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.”

29
Mar
2012
Redacția ApTI

Parlamentul European apără democrația în fața ACTA

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.6

Săptămână aceasta, Comisia pentru comerț internațional a Parlamentului European (INTA) a votat împotriva transmiterii ACTA la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), de către Parlament. Această decizie are implicații care depășesc chestiunea ACTA și care vor avea efecte de lungă durată asupra poziției instituționale a Parlamentului European.

Funcționarea procesului decizional al UE se bazează pe un echilibru între cele trei instituții principale – Comisia, Parlamentul și Consiliul (acesta reprezentând statele membre). Parlamentul European este singura instituție ai cărei membri sunt aleși în mod direct. De aceea este foarte important ca Parlamentul să fie robust și independent. Cu cât Parlamentul este mai lipsit de putere în cadrul acestui triunghi instituțional, cu atât mai mică este influența pe care cetățenii o pot avea în cadrul procesului de pregătire a legislației care îi afectează pe toți.

Au existat dosare controversate în care Comisia Europeană și/sau statele membre au încercat să submineze poziția Parlamentului European, să exploatâeze în acest scop puncte slabe instituționale sau personale și să îndrepte controlul democratic exercitat de către Parlament într-o anumită direcție. În locul unei analize a unei propuneri legislative în funcție de meritele sale, poziția Parlamentului este influențată adesea de ambițiile de carieră ale unor membri sau de  chestiuni ce țin de politicile interne ale statelor membre UE.

Acest lucru s-a întâmplat și în cazul Directivei privind reținerea datelor, unde președinția britanică a Consiliului a forțat practic Parlamentul să se supună. Dacă s-ar fi aplicat mecanismul de control al Parlamentului, Directiva ar fi fost respinsă. Însă, ca urmare a presiunilor exercitate de președinția britanică asupra întregului Parlament, de pe o parte, și a presiunilor exercitate de guvernul german asupra parlamentarilor germani, Directiva a fost aprobată. Faptul că Parlamentul a putut fi convins să-și schimbe poziția asupra unei chestiuni politice, ca urmare a presiunilor politice exercitate asupra sa, a afectat în mod negativ instituția, iar acest lucru este vizibil și astăzi.

Subscribe to RSS - CJUE