securitate cibernetica

23
Sep
2014
Valentina Pavel

Propunere de amendamente pentru proiectul de lege privind securitatea informatică

Așa cum intuiam într-un alt articol, da, a venit rândul legii securității informatice. Deși nu este în procedură de urgență, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională are doar două zile la dispoziție pentru a își depune raportul.

17
Sep
2014
Bogdan Manolea

Legea cartelelor pre-pay – neconstituțională. Urmează legea securității cibernetice?

Organizațiile semnatare salută decizia Curții Constituționale a României, care a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/201, privind comunicaţiile electronice, care prevedea identificarea utilizatorilor de cartele pre-pay și de rețele WiFi neparolate, este neconstituţională, în ansamblul ei.

11
Iun
2014
Bogdan Manolea

Securitatea cibernetica si inregistrarea cartelelor pre-pay in dezbaterea Camerei Deputatilor - Comisia ITC

Astazi Comisia de Tehnologia Informatiilor si Comunicatii din cadrul Camerei Deputatilor organizeaza o dezbatere pe tema celor doua proiecte de acte normative pe care trebuie sa dea raport, unde a invitat mai multi actori din domeniul public si privat sa se exprime pe:

17
Ian
2013
Redacția ApTI

Întrebări referitoare la propunerea de Directivă privind Strategia de securitate cibernetică

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.1

Comisia Europeană a anunțat că va iniția o propunere de Directivă privind Strategia de securitate cibernetică; schița acestei propuneri, care circulă la Bruxelles în această perioadă, pare complet greșită.

Prin această directivă, Comisia întenționează să poziționeze ENISA în centrul unei rețele care să funcționeze ca sistem de alertă timpurie pentru lucrurile rele care se întâmplă pe Internet, ceea ce este un lucru bun. Partea rea constă în faptul că, în loc să acționeze ca și catalizator pentru organele polițienești, organismele CERT și furnziorii de servicii, ENISA încearcă că creeze o rețea clasificată de agenții militare și de informații.

Este adevărat că mulți cetățeni ai Uniunii Europene au suferit de pe urma fraudelor online și că posibilitatea de a obține despăgubiri în astfel de cazuri variază semnificativ la nivelul UE (chestiune abordată recent în lucrarea „The Costs of Cybercrime"). Însă politicile adecvate pentru abordarea acestor chestiuni sunt deja cunoscute și includ: armonizarea și îmbunătățirea protecției consumatorului, consolidarea cooperării polițienești, notificarea cazurilor de încălcare a securității și o politică prin care industria să furnizeze și să certifice echipamente conectabile la rețea care sunt sigure în mod implicit („by default”). Astfel de măsuri intră în mod clar în competența UE și unele dintre ele sunt deja implementate, cum ar fi prevederile referitoare la notificarea încălcării securității din propunerea de Regulament privind protecția datelor sau noul Centru European pentru Criminalitate Cibernetică. Aceste propuneri ar trebui urmărite și implementate cu rigurozitate.

Însă propunerea de directivă reprezintă o încercare de a militariza securitatea în spațiul cibernetic. Lucru care se întâmplă deja în câteva state membre; spre exemplu, Marea Britanie a alocat 640 milioane de lire (aproximativ 770 milioane de euro) pentru securitatea cibernetică, pentru perioada 2011-2015, însă GCHQ (agenția britanică de informații) a obținut 59% din această sumă. Poliția, care are, de fapt, responsabilitatea prinderii infractorilor, a primit suma aproape nesemnificativă de 5 milioane de lire (aproximativ 6 milioane de euro) pe an. Astfel, în loc să aloce poliției resursele de care are nevoie pentru a prinde și pedepsi infractorii din spațiul cibernetic, guvernul britanic a decis să direcționeze cea mai mare parte a banilor către spioni, astfel încât aceștia să poată comite și mai multe infracțiuni cibernetice (chiar dacă în alte țări).

Subscribe to RSS - securitate cibernetica