drept de autor

10
Noi
2013
Redactia ApTI

Proiectul de raport al Parlamentului European asupra remunerațiilor pentru copia privată – e serios sau doar o glumă?

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.21

Françoise Castex, membru francez al grupului socialist din Parlamentul European, a publicat, în data de 9 octombrie, un proiect de raport privind remunerațiile compensatorii pentru copia privată. Cea mai importantă întrebare pe care o ridică raportul este: vorbiți serios, dna Castex?

Raportul abordează chestiunea „creatorilor” care ar trebuie să fie „compensați” pentru copiile private ale conținutului achiziționat în mod legal, precum muzică sau materiale în format tipărit. În unele state UE nu există remunerații compensatorii, iar în altele remuneratiile sunt stabilite la un nivel scăzut. În Franța, însă, țara dnei Castex, remunerațiile sunt de departe cele mai ridicate din Europa, generând o industrie a drepturilor de autor foarte bine finanțată și care este foarte eficientă în activitățile de lobby menite să asigure protejarea propriilor interese.

Există, așadar, o problemă imensă care trebuie abordată – ar trebui să avem această taxă extrem de ineficientă, în cazul căreia fiecare euro generat costă 52 de cenți pentru a fi colectat? Ar trebui să compensăm artiștii – sau pe oricine altcineva – pentru pierderile care nu au fost niciodată demonstrate clar? Astfel de întrebări sunt evitate de către dna Castex, care preferă să se concentreze pe sofisme și dezinformare.

29
Aug
2013
Redactia ApTI

„Right to remix”: inițiativă pentru o reformă a legislației europene privind dreptul de autor

Articol preluat din Newsletter-ul  EDRi 11.16

Organizația germană pentru drepturi civile Digitale Gesellschaft e. V., membră a EDRi, a lansat, prin site-ul right2remix.org, o inițiativă prin care solicită factorilor decidenți de la nivel european să introducă dreptul la adaptare (remixare) în legislația europeană privind dreptul de autor.

Este de mult timpul pentru o astfel de inițiativă. Trăim într-o eră a adaptărilor. Creativitatea și cultura au provenit întotdeauna din opere anterioare, dar, în contextul evoluției Internetului și tehnologiilor digitale, adaptarea creativă a operelor a ajuns la un nivel cu totul nou. Mai mulți oameni au posibilitatea de a edita și distribui o gamă mult mai largă de opere. Reglementarea dreptului la adaptare a devenit astfel o cerință fundamentală pentru libertatea de exprimare într-o societate digitală.

Reglementarea unui drept la adaptare necesită anumite modificări ale legislațiilor europene și naționale privind dreptul de autor. Digitale Gesellschaft e. V. propune introducerea dreptului la adaptare ca o combinație a trei drepturi creative:

04
Iul
2013
Redactia ApTI

Navigarea pe Internet – o încălcare a dreptului de autor?

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.13

Încălcăm dreptul de autor atunci când folosim un browser Internet? Aceasta ar fi, pe scurt, întrebarea adresată Curții de Justiție a Uniunii Europene de către Curtea Supremă din Marea Britanie. În cazul judecat de către Curtea Supremă (Public Relations Consultants Association v The Newspaper Licensing Agency Ltd & Ors) se pune problema dacă simpla vizualizare a unui material protejat prin drept de autor, pe un site web, prin intermediul unui browser Internet, reprezintă o încălcare a dreptului de autor.

Acesta este un alt caz privind dreptul de autor adus în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, în care deținătorii de drepturi încearcă să restricționeze aplicarea excepțiilor și limitărilor dreptului de autor recunoscute în Directiva privind dreptul de autor din 2001.

Public Relations Consultant Association Ltd furnizează clienților un serviciu de monitorizare media, utilizând serviciile grupului Meltwater, al cărui software identifică în mod automat știri relevante. Cazul vizează un apel împotriva deciziei potrivit căreia clienții Asociației au nevoie de o licență pentru a vizualiza serviciul de monitorizare media.

27
Iun
2013
Redactia ApTI

EuroDIG 2013: Cine face bani din conținutul online? Cine ar trebui să plătească pentru conținut?

Articol preluat de pe blogul igf.ro

În contextul dezbaterilor internaționale referitoare la accesul la conținut online și protecția dreptului de autor, una dintre sesiunile plenare ale EuroDIG și-a propus să aducă în discuție următoarele întrebări: cine face bani din conținutul online? în ce condiții, stabilite de către cine? cine plătește pentru acest conținut?

Participanții la discuții au subliniat faptul că, dacă în  „era pre-digitală”, răspunsurile la acestea întrebări erau relativ simple și ușor de identificat, evoluția Internetului a condus la schimbări semnificative în ceea ce privește producerea, distribuirea și accesarea conținutului, fiind, astfel, mult mai dificil de stabilit cine profită de pe urma acestui conținut și cine ar trebui să plătească pentru accesarea lui. Schimbările tehnologice au creat „disfuncționalități” la nivelul modelelor de afaceri ale industriei de conținut, au generat o creștere considerabilă a cantității de conținut disponibil publicului și au creat noi posibilități pentru accesarea acestui conținut.

Atunci când dreptul de autor a fost introdus, scopul său a fost acela de a-i recompensa pe artiști, permițând, în același timp, accesul publicului la conținut și contribuind la progresul cultural și științific. Dar noile realități ale spațiului online au „copleșit” sistemul de drepturi de autor și au creat provocări care trebuie abordate în așa fel încât să se asigure luarea în considerare și protejarea intereselor tuturor părților vizate (producători de conținut, editori și consumatori).

14
Feb
2013
Redactia ApTI

Licențe pentru Europa – o singură regulă

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.3

A existat un moment, în noiembrie 2012, când și cei mai cinici observatori ai Comisiei Europene au sperat într-o reformă eficientă a dreptului de autor. Comisarul Barnier a ținut un discurs în care a demonstrat că înțelege problemele existente. A explicat că „revoluția digitală nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor, în contextul european” și a calificat drept ilegitime  unele bariere în calea accesului transfrontalier la conținut. În sfârșit, problema era identificată. Iar recunoașterea existenței unei probleme reprezintă primul pas spre soluționarea ei.
 
În decembrie 2012, Comisia a fost și mai explicită. A arătat că vor fi abordate următoarele aspecte: teritorialitatea la nivelul Pieței Interne; armonizarea, limitările și excepțiile în cazul dreptului de autor în era digitală; fragmentarea pieței europene a dreptului de autor; îmbunătățirea eficienței și eficacității activităților de punere în aplicare a dreptului de autor.
04
Dec
2012
Redactia ApTI

„Internetul se închide” – documentar despre Internet și dreptul de autor

Ieri, 3 decembrie 2012, a fost lansat un mini-documentar românesc despre dreptul de autor, relevanța acestuia în spațiul digital și posibile alternative la acest mod de  „protecție a autorilor și încurajare a inovării”.

„De ce mi se interzice sa copiez un film de pe internet sau să ascult o melodie? De ce există copyright? Pe cine afectează de fapt pirateria? De ce mă simt ca un infractor atunci când stau pe net? De ce nu pot pur și simplu să iau un film, o melodie sau o invenție și să le îmbunătățesc? Dacă ți-ai pus măcar una din întrebările astea, a sosit timpul să afli mai multe.”

Detalii şi pe pagina de Facebook a documentarului.

21
Iun
2012
Redactia ApTI

Despre măsuri europene de filtrare a conţinutului încărcat pe Internet

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.12

În 2011, Uniunea Europeană decidea împotriva introducerii filtrării obligatorii în Europa, ca urmare a unei analize democratice a dovezilor care arătau că o astfel de măsură nu este necesară. În 2012, Uniunea Europeană lucrează la o serie de proiecte care să introducă filtrarea “voluntară” a conţinutului încărcat (“upload”) pe Internet; pentru că această filtrare ar urma să fie introdusă în mod voluntar, nu este nevoie de nicio analiză democratică.

Există cel puţin trei iniţiative care urmăresc acest scop. În primul rând, “Coaliţia CEO” creată de Comisarul Kroes şi în cadrul căreia mari companii au fost invitate să propună măsuri care să facă Internetul “un loc mai sigur pentru copii”. Faptul că Facebook este responsabil pentru setări privind protecţia vieţii private, iar Microsoft pentru chestiuni legate de procedura “notice and takedown” pare să nu ridice semne de întrebare referitoare la faptul că întregul proces este folosit, de fapt, pentru scopuri comerciale.

Experienţa Microsoft în legătură cu procedura “notice and takedown” este departe de a fi exemplară. Cazuri recente arată că Microsoft, folosindu-se de faptul că Google aplică la nivel global legislaţia SUA privind protecţia dreptului de autor, a solicitat în mod repetat Google să elimine linkuri din rezultatele căutărilor, însă aceste linkuri rămân disponibile în propriul motor de căutare al Microsoft. Pe de altă parte, Mincrosoft a dezvoltat un produs denumit “photoDNA”, folosit de către Facebook Marea Britanie ca filtru pentru încărcarea de fişiere, menit să prevină încărcarea de materiale reprezentând abuzuri asupra copiilor. Ce se întâmplă când cineva încearcă să încarce astfel de materiale? Nu şţie nimeni. Ce se întâmplă dacă un infractor încearcă să încarce segmente neincriminatorii ale unor imagini, încercând astfel să îşi filtreze propria colecţie de imagini ilegale pentru a identifica imagini care nu sunt cunoscute poliţiei ? Nu se ştie. Cât de mare este riscul ca astfel de măsuri de reprezinte, de fapt, stimulente pentru crearea de noi imagini ilegale şi apariţia de noi abuzuri? Nu se ştie

Pagini

Subscribe to RSS - drept de autor