Septembrie 2025: Comisia Europeană încă vrea să ne citească toată mesajele #chatcontrol

Update Octombrie 2025 - proiectul #chatcontrol nu a trecut de Consiliul European, în urma opoziției a suficiente state din Uniunea Europeană. La final de Octombrie s-a decis retragerea acestei părți din propunerea legislativă de către președinția daneza, dar au ramas unele chestiuni discutabile (vezi update informari ApTI din 31.10.2025)

Reluăm o tema mai veche, #ChatControl, pentru ca se apropie de un nou termen-cheie în dezbaterea europeană: "The next key dates are 12 September 2025 (Council position finalisation) and 14 October 2025 (earliest Council vote)." Dacă știi despre ce e vorba și ești la fel de îngrijorat ca noi, contactează europarlamentarii sau Guvernul României pentru a transmite poziția ta. 

Dacă nu, citește toata saga #ChatControl din ultimii 3 ani:

În 2022, Comisia Europeană a propus un regulament pe care societatea civilă l-a poreclit #ChatControl. De atunci, an de an, statul membru UE care preia președinția Consiliului UE încearcă să treacă propunerea asta. De ce e așa de greu de trecut? #ChatControl propune ca toate comunicațiile noastre, sub formă de text, imagini sau video, să fie supuse unei scanări continue, pentru a detecta dacă nu cumva ne trimitem unii altora materiale care înfățișează abuz sexual asupra minorilor. 

Chiar și atunci când comunicăm prin aplicațiile criptate de la un capăt la altul (cum ar fi Signal sau Whatsapp), #ChatControl propune să ne fie scanate mesajele pe dispozitiv, înainte de a le trimite (o tehnică numită client-side scanning). Dacă un software de scanare are acces la conținutul mesajelor, siguranța criptării e deja compromisă, pentru că respectivul software poate fi hack-uit sau folosit pentru a ne intercepta convorbirile. Și uite așa se duce pe apa sâmbetei criptarea de la un capăt la celălalt, o tehnologie care a protejat dreptul la viață privată în mediul online.

ApTI a tot scris despre subiectul asta, tocmai pentru ca este crucial pentru securitatea comunicațiilor. În 2022 s-a lansat Stop Scanning Me!, campania European Digital Rights, o rețea din care facem parte. În 2023 scriam, la ApTI, despre combinația oribilă dintre pericolul spyware, care luase amploare, și pericolul ca #ChatControl să treacă și să ne expună viața privată atât hackerilor cât și erorilor de rutină ale software-urilor care ne vor scana conversațiile. Am făcut un rezumat al argumentelor noastre numai bun pentru europarlamentarii României, însă țara noastră se află în continuare pe lista statelor membre care susțin această propunere. 

Ajungem în 2024, #ChatControl încă nu a trecut. Am scris la ApTI despre scandalul de corupție în care era implicată inclusiv Ylva Johansson, cea care a propus Regulamentul și companiile de software care ar fi profitat din vânzarea propriului software pentru implementarea scanărilor. Tot atunci, Europol deja își imagina cu voce tare că monitorizarea instaurată de #ChatControl poate fi extinsă: "Există și alte domenii de criminalitate care ar beneficia de detectare". I-auzi. Fix ce avertizam noi, în societatea civilă: că, odată ce deschidem ușa pentru monitorizarea întregii populații, aceasta va fi instrumentalizată și pentru alte scopuri. 

Iată-ne în 2025. Polonia a încercat să propună un text nou, în timpul președinției sale. Culmea e că blocul statelor membre în favoarea #ChatControl nu au fost de acord cu propunerea Poloniei de a proteja criptarea de la un capăt la celălalt și de a face scanarea comunicațiilor facultativă, deci nici chiar un Regulament de compromis n-a trecut. Acum, cu Danemarca la cârma Consiliului Uniunii Europene, forma propusă a regulamentului e o ciorbă reîncălzită a variantelor precedente, fără nici una din soluțiile de compromis pe care le formulase Polonia. 

European Digital Rights a publicat un document detaliat care trece prin toate legile deja existente care adresează monitorizarea conținutului în mediul online. Același document ia, pe rând, principalele propuneri ale #ChatControl și arată clar faptul că nu doar că sunt disproporționate, pe alocuri ilegale, dar ne și vulnerabilizează și riscă să cenzureze și să traumatizeze fix categoriile de persoane pe care încearcă să le protejeze. 

Cert e că, despre #ChatControl, s-a mai scris. Acum, ce putem să facem? 

A apărut o campanie numită Fight Chat Control care încurajează cetățenii să scrie europarlamentarilor. E o idee foarte bună oricând să scriem celor care ne reprezintă în Parlamentul Uniunii Europene, mai ales dat fiind că România a susținut dintotdeauna această propunere de Regulament. În viitorul apropiat, în septembrie și octombrie, urmează o discuție a Consiliului Uniunii Europene și apoi un vot în Consiliu, iar la acestea nu europarlamentarii iau parte, ci miniștrii din guvernul României. Care exact, nu stim. România nu are o poziție oficială pe acest subiect.

La ApTI, ne-am dori să vedem subiectul #ChatControl explicat în presă, discutat în ONG-uri, facultăți, am vrea să vedem o societate care înțelege că i se propune să renunțe complet la viața privată și să-și încredințeze comunicațiile unor software-uri sau AI-uri care dau rateuri. Am dori mai ales să vedem că, atunci când vine vorba de protecția copiilor, guvernul nostru ia această problemă în serios, punând educația media ca și prioritate, sporind finanțarea programelor sociale, investind în educarea autorităților responsabile și mai ales dând crezare și oferind protecție victimelor și familiilor acestora.