ApTI și Privacy International cer autorităților europene să analizeze dacă ANSPDCP a acționat în conformitate cu GDPR și normele de drepturile omului în cazul RISE Project

  • Posted on: 19 November 2018
  • By: Valentina Pavel

ApTI împreună cu Privacy International, European Digital Rights și alte 15 organizații de drepturi digitale, au trimis astăzi o scrisoare către European Data Protection Board (EDPB), organismul european ce se ocupă cu aplicarea unitară și respectarea Regulamentului general privind datele personale (GDPR) la nivelul țărilor membre.

Cerem EDPB să analizeze dacă solicitările trimise de Autoritatea română pentru protecția datelor (ANSPDCP) către RISE Project sunt în conformitate cu GDPR și cu Carta Fundamentală a Drepturilor Omului precum și să investigheze dacă legea nr. 190/2018 care implementează Regulamentul este în concordanță cu articolul 85 din GDPR. Articolul 85 obligă statele membre să adopte derogări și excepții care reconciliază dreptul la viață privată cu dreptul la libertatea de exprimare, inclusiv în scopuri jurnalistice, iar România a adoptat aceste derogări prin articolul 7 din legea 190/2018 limitându-se la 3 scenarii alternative. Mai multe detalii găsiți în materialul ApTI cu întrebări frecvente despre acest caz.

Organizațiile semnatare subliniază faptul că protecția datelor personale trebuie văzută în contextul funcției sociale pe care o îndeplinește și trebuie întotdeauna cântărită cu celelalte drepturi fundamentale, precum libertatea de exprimare și de a primi informații. În cazul unui conflict este nevoie a reconcilia cele două drepturi și a efectua o analiză de la caz la caz, pornind de la testul de echilibru prevăzut de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Cei 6 factori ce trebuie luați în considerare sunt explicați într-un raport ApTI despre jurisprudența CEDO.

În niciun caz GDPR nu poate fi folosit ca un mecanism pentru a intimida presa sau pentru a pune în pericol libertatea de exprimare. Din contră, în preambulul regulamentului este explicit menițonat faptul că "pentru a ține seama de importanța dreptului la libertatea de exprimare în fiecare societate democratică, este necesar ca noțiunile legate de această libertate, cum ar fi jurnalismul, să fie interpretate în sens larg".

Săptămâna trecută, ApTI împreună cu alte 11 organizații media naționale și de drepturile omului au trimis o scrisoare către ANSPCP explicând necesitatea de a lua în calcul întreg cadrul de protecție a drepturilor omului și de a efectua un test de echilibru atunci când este vorba de un conflict între dreptul la viața privată și alte drepturi fundamentale precum libertatea de exprimare. O autoritate nu poate invoca în mod arbitrar restricții asupra dreptului la libertatea de exprimare, cu atât mai puțin când este vorba despre un subiect de interes public, așadar cerem de urgență implementarea unui mecanism transparent pentru analizarea solicitărilor privind protecția datelor ce au legătură cu presa.

Așteptăm publicarea unui apel pentru consultări publice cu mass-media și cu organisme cu expertiză în domeniul libertății de exprimare și al libertății presei, din România și din Uniunea Europeană.

Sursa foto: Harald Groven, Freedom of expression, CC-BY-SA-2.0, https://www.flickr.com/photos/kongharald/3831236375

Comentarii

https://www.apti.ro/faq-teleormanleaks-rise-project-viata-privata-vs-lib...

Buna ziua,

Intelegem, in opinia dvs ca ceea ce a facut Vilcov cu liderul Sandy Matei intra pe derogarile privind jurnalismul?

3. Derogările prevăzute în GDPR sunt doar pentru jurnaliști?

Nu, derogările privesc scopul jurnalistic al prelucrării datelor, fără vreo limită - deci ele pot fi făcute de către oricine, indiferent dacă vorbim de o societate comercială, organizație neguvernamentală, sau autor independent, indiferent de mediul de publicare dacă vorbim de un ziar, site sau o pagină de Facebook.

Este dl. Sandy Matei, lider #rezist persoana publica?

Cred ca sunt doua subiecte relativ distincte:

1. daca cineva este o persoana publcia sau nu?

Aici nu cred ca noi suntem cei care trebuie sa raspundem, situatia depinde de la caz la caz. Ceea ce este clar din practica CEDO este ca orice persoana implicata in activitati politice este publica . (ceea ce nu inseamna insa ca toate activitatile sale private sunt publice!)

2. Scopul jurnalistic este limitat doar la jurnalisti.

Evident, nu! Deci da - inclusiv o persoana cu un cont de facebook poate sa intre in scopul jurnalistic al prelucrarii datelor. Pentru a vedea daca intr-adevar postarea are un scop jurnalistic trebuie vazut cum foloseste practic contul respectiv (pentru opinii politice sau pentru articole jurnalstice), etc. Aici exista suficiente linii directoare in special in documentele Consiliului Europei - vezi de ex. A new notion of media, 2011, pentru a face aceasta asertiune de la caz la caz - https://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=3&ved=2ahU...

 

Ce părere ai?

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.