EDRi și FREE vor ca supravegherea ilegală să ia sfârșit

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.17

European Digital Rights (EDRi) și Fundamental Rights European Experts Group (FREE), două organizații ale societății civile, au cerut să se pună capăt spionării ilegale a indivizilor din întreaga lume. În cadrul unei întâlniri cu președintele Comisiei pentru libertăți civile a Parlamentului European, care a avut loc în data de 11 septembrie 2013, cele două organizații i-au înmânat acestuia un document care conține o analiză detaliată a actualului cadru legislativ european și american. Documentul va fi transmis tuturor organismelor de decizie politică și organismelor guvernamentale relevenate.

În contextul dezvăluirilor recente, care au compromis profund încrederea în instrumentele de comunicare online, există o nevoie urgentă de transparență, predictibilitate și proporționalitate. În Statele Unite, sunt necesare noi legi la nivel federal care să stabilească reguli mult mai stricte pentru a limita domeniul de aplicare al mandatelor administrative, pentru a consolida mandatele și hotărârile judecătorești dechise și pentru a garanta un control democratic deplin, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului și protecția vieții private și a datelor cu caracter personal. Atunci când sunt în vigoare astfel de legi, acestea trebuie să ofere o protecție egală cetățenilor americani și ne-americani, sub supravegherea unor autorități pentru protecția datelor cu adevărat independente.

Documentul solicită claritate din partea Uniunii Europene, statelor membre ale Consiliului Europei și Statelor Unite cu privire la legile și practicile referitoare la supravegherea online. Se solicită, în special, ca:

• în îndeplinirea noilor sale prerogative și responsabilități conferite prin Tratatul de la Lisabona și Carta UE, Parlamentul European să utilizeze un cadru de referință care să fie suficient de larg pentru a cuprinde toate cazurile relevante de prelucrare a datelor, și să continue să reziste presiunilor externe și interne de a slăbi statul de drept și de a permite crearea unei „societăți a supravegherii”;
• orice divulgare a datelor cu caracter personal către agenții naționale de securitate, în special către cele din afara Uniunii Europene, să se realizeze în conformitate cu legislația europeană privind protecția datelor;
• în cadrul Uniunii Europene, competența exclusivă a statelor membre în domeniul securității naționale să nu fie invocată în mod abuziv, și, în orice caz, să nu aducă atingere obligațiilor privind cooperarea onestă și încrederea reciprocă ce revin statelor membre în confomitate cu Tratatele și Carta Uniunii Europene;
• Consiliul Europei să insiste ca statele membre să dezvăluie în întregime practicile de supraveghere și să obțină asigurări de la acestea cu privire la aplicarea eficace a dreptului fundamental la viață privată;
• Comisia, în calitate de gardian al legislației UE și al implementării acordurilor internaționale, să suspende acordul „Safe Harbor” încheiat cu SUA, întrucât acesta s-a dovedit a fi neadecvat pentru protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor europeni;
• așa numita prevedere „anti-FISA”, „articolul 42” trebuie să fie reintrodus ca parte a unei reforme extinse a legislației europene privind protecția datelor, care ar trebuie să includă și o aplicare eficace, transparență și minimizarea datelor, pentru a oferi o protecție eficace cetățenilor europeni.

Doar prin implementarea acestor recomandări poate fi reconstruită încrederea – încrederea că legile care protejează drepturile fundamentale ale indivizilor nu sunt încălcate, încrederea că procesul decizional democratic nu este distrus și compromis, încrederea că societățile care pretind că sunt libere nu își monitorizează toți cețățenii.

Licenţă: Creative Commons Atribuire 3.0