Proiect de raport al Parlamentului European condamnă activitatile de monitorizare în masă

  • Posted on: 17 January 2014
  • By: Redacția ApTI
Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 12.1
 
Edward Snowden, cel care a făcut dezvăluirile referitoare la programele de monitorizare în masă -  PRISM, operat de către Agenția de Securitate Națională a Statelor Unite și Tempora, operat de către o agenție similară britanică, GCHQ, se va „prezenta” în fața Parlamentului European.
 
Nu se știe când și în ce condiții se va întâmpla acest lucru, existând îngrijorări că un link live va putea oferi informații privind locația în care se află Snowden.
 
Europarlamentarul britanic liberal Sarah Ludford a declarat că prin această acțiune a Parlamentului European se dorește să se clarifice dacă motivele pentru care Snowden a făcut aceste dezvăluiri merg dincolo de interesul public și dacă au existat alte canale de avertizare pe care Snowden nu le-a folosit.
 
Decizia a fost luată în data de 9 ianuarie 2014, imediat după ce Comisia pentru libertăți civile din Parlamentul European a publicat un proiect de raport de 52 de pagini privind ancheta lansată în iulie 2013 asupra activităților NSA de monitorizare în masă a cetățenilor europeni.
 
Proiectul de raport, rezultat în urma a cinci luni de investigații și audieri, condamnă puternic acțiunile de monitorizare în masă a cetățenilor Uniunii Europene de către agențiile de informații americane și britanice, concluzionând că aceste agenții și-au depășit limitele, ajungând la sisteme de monitorizare în masă și prejudiciind astfel dreptul la viață privată a milioane de oameni. Comisia condamnă „colectarea vastă și sistematică de date cu caracter personal” (inclusiv informații personale de natură intimă) ale unor oameni nevinovați și solicită autorităților din SUA și statelor membre ale Uniunii Europene să „interzică activitătile de monitorizare în masă și procesarea de date personale în masă”.
 
Totodată, Comisia critică sever Marea Britanie și este de părere că legislația britanică este depășită și are nevoie de o revizuire. În plus, acuză Franța, Germania, Suedia și Olanda pentru că au propriile programe de monitorizare în masă și cooperează în cadrul așa numitului club de spionaj „Five Eyes”. Statele Unite sunt învinuite pentru incompetența de care au dat dovadă în îndeplinirea sarcinii de a trage la răspundere agențiile de spionaj. 
 
În acest context, se recomandă suspendarea acordurilor Terrorist Financial Tracking Programme și Safe Harbor încheiate între Uniunea Europeană și Statele Unire. Comisia parlamentară este de părere că legislația americană privind protecția datelor cu caracter personal „nu oferă o protecție adecvată pentru cetățenii UE” și solicită Comisiei Europene să realizeze, până în iunie 2014,  o „evaluare cuprinzătoare a reglementărilor americane privind protecția vieții private în activitățile comerciale, precum și în activitățile desfășurate de organele de aplicare a legii și de agențiile de informații”. 
 
Europarlamentarii le solicită statelor membre să se „abțină de la a accepta date colectate în mod ilegal de state terțe, precum și de la autorizarea desfășurării de activități de monitorizare pe teritoriul lor de către guverne sau agenții din state terțe, atunci când aceste activități sunt ilegale potrivit legislației naționale”.
 
I se solicită Comisiei Europene să evalueze posibilitatea introducerii unei răspunderi juridice pentru a sancționa companiile din domeniul tehnologic care instalează în software-ul produs „portițe” secrete pentru activități de spionare. Parlamentului European i se recomandă să aibă în vedere posibilitatea achiziționării de software open source care poate fi sigur și care nu conține „portițe” deschise pentru spionare. Statelor membre li se solicită să inițieze investigații privind „posibile infracțiuni sau atacuri cibernetice desfășurate de guverne sau actori privați”. 
 
Între timp, în Statele Unite, o analiză privind 225 de cazuri de terorism înregistrare de la atacurile din 11 septembrie 2011 a arătat că activitățile de colectare în masă a înregistrărilor telefonice, realizate de către Agenția de Securitate Națională, „nu au avut niciun impact vizibil asupra prevenirii actelor de terorism”, metodele tradiționale de investigare și anchetă dovedindu-se mult mai eficiente. „Deși putem fi mai în siguranță dacă guvernul ar avea deja acces la o bază de date masivă cu informații privind fiecare detaliu din viețile noastre, impactul unui astfel de program asupra calității vieții și libertăților individuale ar fi pur și simplu prea mare”, se arată în raportul realizat de un grup numit de Casa Albă.
 
Informaţii suplimentare:

Ce părere ai?

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.