Raport al Parlamentului francez asupra neutralităţii Internetului

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.8

Săptămâna trecută, un grup de lucru parlamentar creat în cadrul Comisiei pentru afaceri economice din Adunarea Naţională a Franţei şi alcătuit din reprezentanţi ai mai multor partide politice a dat publicităţii un raport privind neutralitatea Internetului. După mai bine de cinci luni de muncă şi zeci de audieri, grupul, condus de către Laure de La Raudière (UMP, conservator) şi Corinne Erhel (PS, socialist) a prezentat un raport de 145 de pagini care abordează majoritatea aspectelor legate de neutralitatea Internetului.

Raportul este, în general, extrem de pozitiv şi reprezintă probabil unul dintre cele mai detaliate documente emise de vreo autoritate publică europeană pe acest subiect. Deşi se bazează în mare parte pe o serie de propuneri formulate în septembrie 2010 de către autoritatea franceză de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice (ARCEP), raportul abordează şi o serie de alte aspecte.

Extrem de interesant este faptul că prin acest raport se solicită protejarea prin lege a neutralităţii Internetului, aceasta fiind definită că “abilitatea utilizatorilor de Internet de a transmite şi primi orice aplicaţie pe care o aleg, de a conecta orice dispozitiv şi de a utiliza orice program, atât timp cât aceste acţiuni nu afectează reţeaua, şi de a beneficia de o calitate a serviciilor transparentă, suficientă şi nediscriminatorie”. Criteriul nediscriminării este interpretat strict, autorii explicând faptul că traficul în reţea trebuie tratat egal şi respingând astfel ideea de tratament diferenţiat în funcţie de tipurile de trafic.

Documentul prevede că gestionarea traficului Internet poate fi acceptată doar în cazuri caracterizate de existenţa unor obligaţii legale, congestionarea neprevăzută a traficului sau existenţa unor riscuri la adresa reţelei. Se face astfel diferenţierea între Internet şi serviciile gestionate, acestea din urmă fiind definite ca acele comunicaţii electronice pentru care operatorii garantează o calitate specificată a serviciului şi gestionează traficul în acest scop. Pentru a clarifica diferenţa între Internet şi serviciile gestionate, raportul propune ca termenul de “Internet” să fie rezervat şi folosit doar pentru ofertele de servicii care respectă principiul neutralităţii Internetului.

Principalul aspect politic al raportului este reprezentat de poziţia fermă împotriva blocării conţinutului, grupul de lucru solicitând o supraveghere judiciară sistematică a oricărei măsuri de blocare. Grupul se opune astfel legislaţiei recent adoptate care conferă autorităţilor poliţieneşti puterea de a bloca site-urile care conţin materiale ce prezintă abuzuri asupra copiilor. Raportorii sugereează, de asemenea, că măsura preventivă de blocare a comunicărilor “ilegale” ar trebui înlocuită cu o măsură represivă de condamnare a activităţilor ilegale susţinute prin astfel de comunicări.

Unul dintre neajunsurile raportului este legat de faptul că nu abordează problema tehnicilor de gestionare a reţelei şi potenţiala necesitate a reglementării acestora. O versiune preliminară a raportului, prezentată în luna februarie, conţinea propuneri referitoare la necesitatea monitorizării tehnicilor de gestionare, pentru a se asigura astfel faptul că acestea nu sunt folosite într-o manieră care pune în pericol principiul protecţiei vieţii private a utilizatorilor de Internet. Motivul care a stat la baza eliminării acestei prevederi din raportul final nu este cunoscut.

Activitatea grupului de lucru, precum şi modul în care raportul a fost receptat de către ceilalţi membri ai Comisiei pentru afaceri economice reprezintă un semnal pozitiv. Rămâne însă de văzut dacă şi în ce manieră acest raport va fi transpus în politici reale. Raportorul Laure de La Raudière a lăsat să se înţeleagă că este pregătită să înainteze o propunere legislativă care să includă o parte din recomandările formulate în raport. Având însă în vedere alegerile din Franţa din 2012, precum şî faptul că agenda Parlamentului este deja foarte încărcată, este puţin probabil ca o propunere privind neutralitatea Internetului să fie votată înainte de finalul anului 2012. Conţinutul raportului dă totuşi un semnal operatorilor telecom asupra faptului că, cel puţin pentru unii legiuitori, viitorul Internetului contează mai mult decât interesele lor economice înguste.

Propunerile incluse în raport vizează:

A. Prima axă: definirea neutralităţii Internetului ca scop politic
Propunerea 1: definirea principiului neutralităţii Internetului;
Propunerea 2: promovarea neutralităţii Internetului ca şi scop politic şi acordarea, către autoritatea naţională de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice, a puterii de a impune obligaţii în vederea promovării acestui principiu.

B. A doua axă: supravegherea strictă a blocării pe Internet
Propunerea 3: o mai atentă evaluare a justificărilor aduse în favoarea măsurilor de blocare, în ciuda aparentei legitimităţi a acestora, dată fiind ineficienţa unor astfel de măsuri şi efectele adverse pe care le-ar putea avea;
Propunerea 4: stabilirea imediată a unei proceduri unificate, care să includă intervenţia unui judecător.

C. A treia axă: protejarea caracterului universal al Internetului şi garantarea calităţii acestuia
Propunerea 5: rezervarea termenului “Internet” pentru acele oferte de servicii care respectă principiul neutralităţii Internetului;
Propunerea 6: crearea unui observator al calităţii Internetului;
Propunerea 7: includerea, în atribuţiile autorităţii naţionale de reglementare, a misiunii de a garanta un Internet de o calitate suficientă.

D. A patra axă: asigurarea finanţării sustenabile a Internetului
Propunerea 8: studierea aspectelor economice legate de reţeaua Internet;
Propunerea 9: evaluarea atentă a creerii unei noţiuni europene de “terminare a apelului de date” (“data call termination”).

Licenţă: Creative Commons Atribuire 3.0