Discuţii la nivel european asupra procesului de revizuire a Directivei privind protecţia datelor

Articol preluat din Newsletterul EDRI 9.6

Platforma de discuţii privind viaţa privată (Privacy platform) creată la nivelul Parlamentului European şi condusă de parlamentarul Sophie In’t Veld (Grupul ALDE, Olanda) s-a reunit în data de 16 martie 2011 pentru o discuţie asupra revizuirii Directivei privind protecţia datelor cu caracter personal. La întâlnire au participat reprezentanţi ai tuturor grupurilor politice din cadrul Parlamentului European (EPP, S&D, ALDE, Verzii şi GUE), iar printre vorbitori s-au numărat Viviane Reding, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie şi Axel Voss, membru al Parlamentului European (Grupul EPP, Germania) responsabil pentru elaborarea raportului asupra Comunicării Comisiei Europene privind o abordare globală a  protecţiei datelor cu caracter personal în Uniunea Europeană.

În cadrul discuţiilor, Viviane Reding a menţionat faptul că revizuirea Directivei privind protecţia datelor cu caracter personal este o prioritate legislativă şi a dat de înţeles că această Directivă ar putea fi înlocuită cu un regulament care ar urma să se aplice direct statelor membre, fără să fie necesară o transpunere în legislaţiile naţionale. 

Noua reglementare europeană ar urma să abordeze patru categorii de drepturi individuale:

1. Dreptul de a fi uitat. Orice persoană are dreptul de a-şi retrage consimţământul anterior exprimat pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, iar operatorii de date trebuie să demonstreze necesitatea colectării sau reţinerii datelor.

2. O mai mare transparenţă. Informaţiile referitoare la utilizarea, colectarea şi reţinerea datelor cu caracter personal trebuie să fie puse la dispoziţia persoanelor vizate într-o formă clară, uşor de înţeles şi uşor de localizat. Din acest punct de vedere, o atenţie deosebită trebuie acordată reţelelor de socializare.

3. „Privacy by default” (protecţia vieţii private ca şi caracteristică prestabilită a serviciilor furnizate). Noţiunea este diferită de „privacy by design” (soluţia tehnică referitoare la „construirea” serviciului în aşa fel încât să fie compatibil cu dreptul persoanei vizate de a proteja şi controla modul în care sunt utilizate datele cu caracter personal). În viziunea comisarului Reding, setările de natură să asigure protecţia vieţii private necesită eforturi operaţionale considerabile pentru a putea fi puse în practică şi nu reprezintă un indicator fiabil al faptului că persoana vizată şi-a dat consimţământul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal.

4.  Protecţia datelor cu caracter personal indiferent de locaţia datelor. Datele cu caracter personal trebuie să fie protejate indiferent de regiunea geografică în care acestea sunt colectate şi prelucrate. Referitor la acest subiect, Viviane Reding a ţinut să precizeze că nu va ezita să ia măsuri împotriva companiilor localizate în afara Uniunii Europene care încalcă regulile europene privind colectarea şi reţinerea datelor şi a declarat că „o companie localizată în Statele Unite care oferă acces la servicii de tipul reţelelor sociale şi care are milioane de utilizatori activi în Europa trebuie să se supună regulilor europene.” De asemenea, comisarul a propus crearea de organisme naţionale care să verifice modul în care operatorii de date localizaţi în afara Uniunii Europene respectă legislaţia europeană în materie de protecţie a datelor cu caracter personal.

Dacă Viviane Reding consideră că principiile enumerate mai sus reprezintă drepturi fundamentale care i se cuvin oricărei persoane, problema, în opinia parlamentarului european Axel Voss, se poate pune şi altfel: până unde trebuie să meargă protecţia prin lege a datelor cu caracter personal şi dacă această protecţie de aplică, spre exemplu, în cazul infractorilor?

O altă chestiune adusă în discuţie a fost cea referitoare la consimţământul persoanelor pentru prelucrarea datelor personale, atât Viviane Reding cât şi Sophie In't Veld subliniind faptul că nu se poate vorbi despre „consimţământ” în cazurile în care acesta este singura opţiune pe care persoanele vizate o au la dispoziţie. Asigurarea transparenţei şi posibilităţii de a alege reprezintă componente esenţiale ale mecanismelor de protecţie a vieţii private.

Raportul preliminar asupra Comunicării Comisiei Europene va fi prezentat de către Axel Voss în cadrul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European în data de 11 aprilie, urmând ca votul Comisiei să aibă loc în 24-25 mai, iar votul în plenul Parlamentului în 22 iunie. Pe 31 martie, grupul politic al Partidului Popular European (EPP) va organiza o dezbatere pe subiectul protecţiei vieţii private şi a datelor cu caracter personal. Ca un argument pentru organizarea acestei dezbateri, grupul consideră că „discuţiile asupra subiectului protecţiei vieţii private par să se concentreze asupra necesităţii protecţiei consumatorilor şi a menţinerii caracterului liber al Internetului. Considerăm însă că sunt şi alte aspecte care trebuie discutate.” Comisia Europeană intenţionează să prezinte Parlamentului şi Consiliului o versiune finală a propunerii de amendare a Directivei privind protecţia datelor în vara acestui an.

Licenţă: Creative Commons BY 3.0