EuroDIG 2013: Neutralitatea Internetului

  • Posted on: 27 June 2013
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat de pe blogul igf.ro

Una dintre chestiunile intens dezbătute în cadrul EuroDIG în ultimii ani se referă la neutralitatea Internetului, acel principiu care face ca această „reţea a reţelelor” să fie un spaţiu liber, independent de orice intervenţie a unui furnizor de comunicaţii electronice care ar decide să aplice un tratament diferenţiat între aplicaţiile şi serviciile furnizate prin intermediul reţelei sale.

La nivel național, regional și internațional au existat nenumărate dezbateri asupra acestui concept, în cadrul cărora s-a subliniat faptul că un Internet lipsit de neutralitate nu este un lucru de dorit, întrucât ar avea impact negativ asupra caracterului deschis al rețelei, precum și asupra accesului la informație,  libertății de exprimare și dreptului la viață privată. Pe de altă parte, se admite faptul că, pentru asigurarea unui anumit nivel de calitate al serviciilor de acces la Internet, unele activități de gestionare a traficului sunt acceptabile și chiar de dorit, atât timp cât acestea sunt transparente și nediscriminatorii. Rămâne încă în discuție chestiunea găsirii unei soluții adecvate pentru asigurarea neutralității Internetului, având în vedere cele două posibilități existente: abordarea ex-ante, constând în reglementarea clară a principiului neutralității Internetului și a condițiilor în care pot fi realizate acțiuni de gestionare a rețelei, orice altă acțiune contrară neutralității Internetului urmând să fie sancționabilă, și abordarea ex-post, constând în posibilitatea unei intervenții a autorităților de reglementare în cazul în care au loc încălcării ale neutralității Internetului și drepturilor utilizatorilor.

Dezbaterea de anul acesta din cadrul EuroDIG a pornit de la afirmațiile comisarului european pentru Agendă Digitală, Neelie Kroes, potrivit căreia elementele esențiale pentru protejarea neutralității Internetului sunt transparența, concurența și posibilitatea utilizatorilor de a alege serviciile de Internet care li se potrivesc. Întrebarea ridicată în cadrul dezbaterii a fost dacă o astfel de abordare este suficientă pentru neutralitatea Internetului și pentru protejarea drepturilor utilizatorilor.

Operatorii de rețele au subliniat faptul că la nivel european există o competiție puternică pe piața de servicii de acces la Internet, iar această competiție este cea care a permis ca prețurile pentru accesul la Internet să fie printre cele mai mici de la nivel internațional. La această situație au contribuit reglementările adecvate, precum și faptul că autoritățile naționale de reglementare pot interveni pe piață atunci când este necesar pentru protejarea concurenței și drepturilor și intereselor utilizatorilor. În acest context, operatorii de rețele susțin că nu este necesară o reglementare specială pentru asigurarea neutralității Internetului, întrucât piața se poate regla singură, iar autoritățile de reglementare pot lua măsuri atunci când consideră că este necesar. Dacă apar abuzuri din partea unor operatori în ceea ce privește tratamentul aplicat anumitor servicii Internet, acestea vor fi sancționate ca atare de către utilizatori, care, într-o piață concurențială, vor putea opta pentru un alt operator care nu aplică astfel de restricții.

Au existat însă și opinii divergente, potrivit cărora o piață concurențială nu este suficientă pentru neutralitatea Internetului și pentru protecția drepturilor și intereselor utilizatorilor. În acest sens, BEREC (organismul autorităților europene de reglementare în sectorul comunicațiilor electronice) a arătat, într-un raport, că până la 50% dintre utilizatorii de servicii de comunicații electronice mobile beneficiază de serviciile unor operatori care restricționează anumite servicii Internet, precum VoIP. În condițiile în care un număr mare de operatori impun astfel de restricții în propriile rețele, posibilitate utilizatorilor de a alege este restrânsă, iar acest lucru demonstrează faptul că sunt necesare măsuri suplimentare, pe lângă transparență și concurență. Pe de altă parte, s-a subliniat faptul că poate nu este necesară o legislație nouă care să abordeze chestiunea neutralității Internetului, ci doar o interpretare corectă și clară a reglementărilor existente.

Autoritatea de reglementare din Norvegia a arătat că, din punctul său de vedere, transparența și posibilitatea de alegere nu sunt suficiente pentru garantarea neutralității Internetului. Din acest motiv, o serie de furnizori de servicii Internet si de organizații ale consumatorilor, alături de Asociația de Televiziune prin Cablu și Autoritatea pentru Telecomunicații și Poștă au elaborat și adoptat o serie de principii privind neutralitatea Internetului. Acestea vizează: dreptul utilizatorilor la o conexiune Internet cu o capacitate și o calitate predefinite; dreptul utilizatorilor la o conexiune Internet care le permite să acceseze serviciile și aplicațiile dorite; dreptul utilizatorilor la o conexiune Internet care nu permite discriminări între aplicații, servicii și conținut. Aceste principii există încă din 2009 și, potrivit autorității norvegiene, și-au dovedit utilitatea în protejarea neutralității Internetului.

De asemenea, Olanda a considerat că cea mai adecvată soluție pentru a-i proteja pe utilizatori față de eventualele acțiuni discriminatorii ale operatorilor de rețele în raport cu anumite servicii și/sau aplicații este aceea de legiferare a principiului neutralității Internetului, acesta fiind astăzi inclus în legislația specifică sectorului comunicațiilor electronice. S-a considerat că, în contextul în care unii operatori doresc și pot să impună discriminări în propriile rețele față de serviciile furnizate de concurență, este necesar să există o legislație clară care să nu le permită acestora să decidă ce pot sau nu pot accesa consumatorii în mediul online.

Alte două întrebări care au fost ridicate în cadrul discuției s-au referit la următoarele chestiuni:

  • dacă acceptăm faptul că anumite activități de gestionare a traficului sunt adecvate și trebuie premise, cum definim o astfel de „gestionare adecvată a traficului”?
  • cum putem stabili dacă are loc o încălcare a acestui principiu al „gestionării adecvate a traficului”?
Legea olandeză prevede faptul că gestionarea traficului este posibilă și permisă doar în următoarele cazuri: pentru a minimiza efectele congestionării traficului, pentru a poteja integritatea și securitatea rețelei, pentru a restricționa spam-ul și pentru a pune în aplicare prevederi legislative specifice sau ordine judecătorești.
 
În finalul discuției, s-a subliniat faptul că neutralitatea Internetului nu se referă la reglementarea Internetului în sine, ci la reglementarea accesului la Internet. În acest context, este necesar să se clarifice cu exactitate ce înseamnă „accesul la Internet”, pe care unii actori îl definesc ca reprezentând conexiunea punct-la-punct, fără niciun fel de intervenție din partea operatorului de rețele sau furnizorului de servicii.

Ce părere ai?

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.