Legea Big Brother nu trebuia să existe! – Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Organizațiile semnatare salută decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a invalidat ieri Directiva 2006/24/EC privind păstrarea datelor de trafic informațional, cunoscută sub denumirea de „Directiva Big Brother”, și solicită autorităților române – Guvernului și Parlamentului - să procedeze de urgență la abrogarea legislației românești care transpune această directivă.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a declarat astăzi invalidă DirectiEuropeană 2006/24/EC, care impunea obligația statelor de a colecta date privind comunicațiile electronice și de telefonie ale cetățenilor pentru o perioadă de cel puțin șase luni.

Directiva a fost transpusă în ordinea de drept română prin Legea nr. 18/2012, în ciuda opoziției societății civile și cu toate că o lege similară fusese declarată neconstituțională, prin Decizia Curții Constituționale nr. 1258 din 8 octombrie 2009. Argumentele CCR s-au bazat în principal pe încălcarea dreptului la viață privată, prin obligația general aplicabilă de a păstra date care sunt legate în mod direct de comunicațiile private ale tuturor cetățenilor.

Organizațiile semnatare au cerut în repetate rânduri autorităților române să refuze implementarea directivei, chiar cu riscul declanșării unei proceduri de infringement, și au cerut statului român să militeze la nivel european pentru anularea directivei. Principalul argument a fost acela că prin colectarea tuturor datelor se încalcă principiul proporționalității și toți cetățenii sunt tratați ca suspecți de săvârșirea unor infracțiuni.

Prin decizia de azi, CJUE a statuat că prin impunerea păstrării acestor date și permițând accesul autorităților naționale competente, directiva reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal. În plus, faptul că păstrarea și utilizarea ulterioară a datelor sunt efectuate, fără ca abonatul sau utilizatorul înregistrat să fie informat, poate da persoanelor vizate sentimentul că viața lor privată este obiectul unei supravegheri constante.

Admițând că motivele care au stat la baza adoptării directivei sunt legitime, scopul urmărit fiind combaterea criminalității și siguranța publică, Curtea a constatat că legiuitorul Uniunii a depășit limitele impuse de respectarea principiului proporționalității.

Curtea a precizat că păstrarea datelor de trafic (și implicit directiva) reprezintă o interferență serioasă cu dreptul fundamental la viață privată statuat în Articolul 7 din Carta UE a Drepturilor Omului. Reamintim faptul că tratatele internaționale de drepturile omului, deci inclusiv Carta UE a Drepturilor Omului la care Romania este parte, au prioritate în fața legilor interne, în conformitate cu art. 20 din Constituția României.

Decizia CJUE din 8 aprilie 2014 consfințește importanța respectării drepturilor și libertăților cetățenești pentru construcția europeană. Solicităm Guvernului și Parlamentului României să se alinieze acestei decizii și să adopte de urgență măsurile care se impun pentru abogarea Legii nr. 18/2012 și a celorlalte reglementări derivate din aceasta.

Semnatari:

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Maria Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Mircea Toma, ActiveWatch – Asociaţia de Monitorizare a Presei

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Gheorghe Șerban, Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor (ANISP)