Rezultatele hackathonului Sponge

În weekend-ul alegerilor electorale, peste 30 de programatori, jurnaliști, cartografi, avocați, activiști și studenți s-au întâlnit la sediul Activewatch pentru cel de-al doilea hackathon organizat de Sponge anul acesta. Evenimentul reunește profesioniști care au o pasiune comună pentru tehnologie și care își propun să schimbe lucruri și să rezolve probleme prin ideile lor. 

Din cele 13 proiecte înscrise inițial, 6 au fost materializate în final. Lista completă a proiectelor înscrise și a echipelor formate poate fi găsită aici.

După prezentarea fiecărui proiect, echipele coordonate de Ștefan Mako, jurnalist la Casa Jurnalistului, Victor Nițu, de la Fundația Ceata, Marius Budileanu și Vasile Crăciunescu de la geo-spatial.org, Bogdan Manolea de la Asociația pentru Tehnologie și Internet și Bogdan Grama împreună cu alți aproape 30 de participanți au dat startul hacatonului.

Proiecte precum cartografierea tuturor camerelor de supraveghere din București pentru a vedea câte dintre ele funcționează sau sunt protejate, realizarea unei hărți interactive cu evoluția promisiunilor legate de construcția autostrăzilor din România, realizarea unui formular web ușor de folosit pentru trimiterea de plângeri către Autoritatea pentru protecția datelor (ANSPDCP) au fost materializate în cele două zile de hacaton. Pe lângă acestea, în contextul primului tur ale alegerilor prezidențiale, unul dintre proiecte a urmărit traseul prin țară al candidaților la președinție în cursa lor către Cotroceni.

După o zi întreagă de hacaton, duminică la prânz echipele au prezentat rezultatele proiectelor, după ce au fost încărcate pe plaftorma Sponge sub licență liberă. Proiectul cartografierii camerelor de supraveghere publică a presupus construirea unei hărți digitale a distribuirii acestora. Echipa coordonată de jurnalistul Ștefan Mako a obținut datele legate de distribuirea celor 200 de camere de la secțiile de poliție locale. După stabilirea locației fiecăreia, datele au fost încărcate pe o platformă pentru a le reprezenta vizual, cu ajutorul uneltei digitale sub licență liberă, Open Data Kit. Corelată cu date secundare, precum ponderea infracțiunilor comise în fiecare zonă supravegheată, harta poate fi folosită pentru a interpreta eficiența acestora.

Echipa coordonată de Marius Budileanu a documentat traseul național al candidaților în campania electorală analizând datele, locațiile, orașele și sursa informațiilor. O parte a proiectului a presupus documentarea datelor legate de aparițiile TV (iar acest lucru evidențiază faptul că cei mai vizibili candidați ocupau ultimele poziții în sondaje). Colectarea acestor date legate de campania electorală are ca scop evaluarea strategiei electorale pentru a-i determina eficiența. Din păcate, nu există suficiente date legate de zonele rurale vizitate de candidați, însă majoritatea dintre acestea au fost efectuate în orașe de referință pentru regiunile reprezentative ale țării.

Vasile Crăciunescu de la geo-spatial.org și echipa coordonată de el au construit o hartă interactivă a promisiunilor politice legate de construcția de autostrăzi din România. Utilizând Quantrum Geographic Information System, o platformă open source, echipa lui Vasile a urmărit evoluția promisiunilor legate de construcția autostrăzilor începând cu 1973 până în prezent. Ministerul Transporturilor nu furnizează date legate de evoluția planului de construcție al autostrăzilor din România, de aceea sursele folosite sunt cele publicate în presa online despre acest subiect. Pe baza analizei acestor surse, au identificat două tipuri de ”promisiuni” – unele susținute de contracte și cu lucrările de construcție începute, iar altele fără niciun fel de fundament, doar ca o promisiune verbală.

Echipa coordonată de Bogdan Grama a lucrat pentru a îmbunătăți site-ul politicalcolours.ro și pentru a adăuga seturi de date mai relevante.

Unul dintre proiectele de la hacatonul Sponge, coordonat de Victor Nițu de la Fundația Ceata, a pornit de la Solena, motorul din spatele sistemului identity.kde.org, un sistem care gestionează identitatea utilizatorilor și permite accesul la celelalte platforme și servicii sale. Scopul a fost acela de a revalorifica sistemul care fusese abandonat pentru a fi folosit și în afara sistemului KDE. Rezultatul a fost crearea unui nou succesor pentru Solena, denumit Keychain. Tot Victor a coordonat și proiectul Knowledge Exchange Platform, un spațiu online de întâlnire pentru profesioniști și un loc al schimbului de informații.

Află mai multe informații despre hacaton, lista proiectelor înscrise și cum funcționează pe hack.thesponge.eu.

Sponge aduce laolaltă oameni cu aptitudini diferite și pasiuni similare care pot crea proiecte utile prin eforturi comune. Oricine vrea să fie la curent cu subiectele discutate în cadrul Sponge sau cu proiectele care se desfășoară sub egida laboratorului media experimental, se poate înscrie pe pe lista de discutii Sponge.

Dacă ești deja pasionat și vrei să te conectezi la comunitatea celor care promovează o lume digitală liberă și deschisă, în care libertatea de exprimare și viața privată sunt respectate și garantate, sau dacă își sună interesant și vrei să vezi cu ce se mănâncă treaba asta, urmărește articolele de pe site-ul http://thesponge.eu. Dacă vrei să contribui cu un articol pe o anumită temă, trimite-l la adresa contact@thesponge.eu.

Sponge este un laborator media experimental care conectează organizații din domeniul media, tehnologia informației și a transparenței. Experimentăm cu noi unelte digitale de eliberare a informației de interes public. Promovăm informația liberă, relevantă și verificabilă sub formă de articole sau aplicații. Organizăm ateliere, hackathoane, cursuri și conferințe. Partenerii Sponge sunt Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație, ActiveWatch, Fundația Ceata, geo-spatial.org, Asociația pentru Tehnologie și Internet și Facultatea de Științe Politice - Universitatea București.