România este în proces de adoptare a unei legi care va reglementa schimbul de date informatice între instituțiile publice. Unul dintre beneficiile noului sistem ar putea fi o simplificare a cerințelor birocratice pentru cetățean, pentru că nu va mai trebui să plimbăm atâtea hârtii de la o instituție la alta.

Principiul sună bine, dar hai să vedem cum ați răspunde la câteva întrebări legate de acest nou sistem.

Proiectul Ordonanței de urgență care reglementează guvernanța Cloud-ului Guvernamental urmează a fi adoptat în curând de Guvern. Proiectul este finanțat cu 375 de milioane de euro prin PNNR. Cloud-ul Guvernamental reprezintă infrastructura IT care ar trebui sa ajute la eficientizarea serviciilor publice electronice și la interacțiunea între cetățeni și stat.   

Totul pentru scopul declarat de a rezolva problema conținutului de abuz sexual asupra copiilor (CSAM), care ar putea tranzita aceste comunicații. 

Scopul este nobil, doar ca problema este mai complexă, iar soluția propusă practic aruncă securitatea comunicațiilor electronice la coșul de gunoi. Mai mult, se implementează un sistem de supraveghere generalizată. Orice supraveghere masivă NU asigura Securitatea personală. Comunicațiile private și sigure sunt un element cheie a democrației. Să nu le aruncăm în derizoriu!

Actualizare, 08.04.2022 - blocarea în baza IP-urilor continuă. DNS publică o nouă listă, în medie, o dată la cinci zile. Printre IP-urile blocate a apărut, recent, un Tor Exit Node.

Actualizare, 22.03.2022 - Unele servicii Google Firebase e posibil să fie blocate în România, în unele rețele, ca urmare a blocajului DNSC

ApTi crede că nu putem vorbi de platformă și ce ar putea face ea (oricum ea nu combate dezinformarea în sine), chiar dacă scopul declarat ar fi unui potrivit, până când Guvernul nu înțelege libertatea de exprimare, nu are o abordare realistă și pe termen lung cu privire la dezinformare și nu recunoaște că soluția principială este doar educația media. Tocmai pentru că ar putea fi folosită în scopurile greșite și să nu rezolve problema de fond. Și în plus, recunoaștem, nu prea avem încredere.

De o săptămâna avem război lângă noi, refugiați și azilanți vin disperați prin toate punctele de frontiera cu Ucraina. În acest context Senatul României în loc să ne arate o lecție de transparență, democrație si dialog pare ca doar profită de război, ca să diminueze drepturile românilor.

Asistăm la o extindere a interceptărilor din Codul de procedura penală si a legii SRI, făcute pe șest, fară argumente și fără dorința de a le dezbate.  Este o extindere a furnizorilor care au aceste obligații, a acțiunilor care trebuie să le facă și a datelor care ar trebui să le pună la dispoziție (inclusiv la "conținutul criptat").

Continuăm saga-ul textului introdus pe furiș în Codul Comunicațiilor, pentru că abia astăzi am putut sa găsim amendamentul exact prin care Comisiile Senatului încearcă să dragă busuiocul (nu e încă pe site-ul Senatului), iar textul adoptat la pct b) este mai grav decât ne-am închipuit – rezultatul impotenței tehnice și a lipsei de transparența și discuții pe acest subiect: