Un nou regulament UE privind telecomunicațiile: cu sau fără neutralitatea Internetului?

Posted on: 22 July 2013
By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.14

Săptămâna trecută, o versiune internă a unei propuneri de regulament pentru o „piață telecom unică” a apărut, neoficial, în Bruxelles. EDRi a publicat o reacție inițială la acest document. Dar care sunt detaliile acestui text șice înseamnă? Propunerea este o combinație mixtă de măsuri existente reformulate și o listă ciudată de chestiuni distincte care variază de la gestionarea spectrului la tarifele de roaming.

Un aspect important al acestei propuneri de regulament, după cum a anunțat anterior Neelie Kroes, vice-președinte al Comisiei Europene și comisar pentru Agenda Digitală, este reprezentat de o „garanție” legislativă a neutralității Internetului – care încearcă, simultan, să „garanteze neutralitatea Internetului” și să permită, în același timp, tipuri de „servicii premium noi” care ar submina neutralitatea Internetului.

Mai întâi aspectele pozitive:

armonizare: Comisia a ales să propună un regulament ca instrument legislativ, ceea ce înseamnă că ar permite o mai multă armonizare a pieței unice digitale.
fără discriminare: regulamentul ar garanta neutralitatea Internetului (eliminând-o, în același timp, prin promovarea de servicii discriminatorii). Articolul 20.2 are ca scop interzicerea discriminării anti-concurențiale: „furnizorii nu trebuie să blocheze sau să limiteze servicii sau clase de servicii specifice în cadrul limitelor contractuale referitoare la volumele de date și viteze de trafic”.
transparență: purtătorul de cuvânt al Comisiei a explicat faptul că „planurile noastre privind neutralitatea Internetului includ drepturi consolidate ale consumatorilor la informații transparente și la posibilitatea de a schimba furnizorul”. Desigur, dacă executivul european ar crede că, într-adevăr, garantează neutralitatea Internetului, consumatorii nu ar avea nevoie de informații transparente despre un comportament ne-neutru și nici de posibilitatea de a apela la serviciile unui alt furnizor de acces. Articolul 21 ar urma să introducă noi prevederi privind transparența. Însă transparența și posibilitatea schimbării furnizorului sunt insuficiente pentru a garanta un Internet deschis, liber și neutru.
sancțiuni: autoritățile naționale de reglementare au un rol esential în garantarea faptului că utilizatorii au posibilitatea de a-și exercita libertatea de comunicare și de exprimare. Potrivit considerentului 68, autoritățile ar trebui să aibă posibilitatea de a impune sancțiuni financiare sau administrative pentru încălcarea prevederilor referitoare la neutralitatea Internetului. Din păcate însă, aceste sancțiuni nu sunt detaliate în propunerea de regulament, unde apar doar referiri la prevederile existente ale art.21a al Directivei cadru 2002/21/CE. Având în vedere deficiențele în implementarea legislației existente în unele state membre ale UE, sunt necesare sancțiuni puternice care să acționeze pentru a împiedica practici discriminatorii.

Aspectele negative:

discriminare: dacă este adoptată, propunerea de regulament ar anula neutralitatea Internetului (în timp ce, în mod ostentativ, „garantează” această neutralitate). Art.20.1, subparagraful 2, prevede că „furnizorii de conținut, aplicații și servicii și furnizorii de comunicații electronice destinate publicului trebuie să aibă libertatea de a încheiar acorduri privind tratamentul volumelor de date sau transmiterea traficului la o anumită calitate definită a serviciilor”. Comisia ar permite, astfel, operatorilor, să încheie contracte cu furnizorii de conținut și servicii pentru a furniza anumite servicii la o viteză mai mare decât altele – ar permite un Internet ne-neutru, altfel spus. Purtătorul de cuvânt al Comisarului a explicat pe Twitter că „operatorii telecom vor să aibă libertate”. Dacă este adoptat, acest regulament ar fi dezastruos nu doar pentru inovare și concurență în Europa, ci ar consolida avantajul economic al marilor jucători care au capacitatea financiară de a încheia acorduri exclusive cu operatorii – „sentința la moarte” pentru inovarea descrisă de comisarul Kroes.
limite pentru date: propunerea de regulament arată că „tarifele bazate pe volum sunt compatibile cu un Internet deschis”. Deși acest lucru este adevărat, se pare că propunerea ar permite un comportament discriminatoriu, similar cu ceea ce Deutsche Telekom a propus în Germania. Un tarif în funcție de volum și care nu are restricții pentru volumul de trafic provenit de la anumite site-uri și servicii poate fi utilizat cu eficiență pentru a limita concurența în mod transparent și deschis.
servicii premium: propunerea de regulament explică faptul că anumiți utilizatori trebuie să aibă posibilitatea de a continua să folosească servicii cu lungime de bandă ridicată, precum video-conferință, telefonie Internet, etc – la o „calitate consolidată”. Probabil la asta s-a referit comisarul Kroes atunci când a vorbit despre „a beneficia de ceva extra”, în discursul său din 9 iulie. Această abordare nu este , însă, bazată pe date concrete, ci mai degrabă pe presupunerea de măsurile temporare și excepționale de gestionare a traficului sunt insuficiente pentru a gestiona problema congestionării traficului. Propunerea Comisiei încearcă să explice faptul că posibilitatea și flexibilitatea de a furniza o calitate crescută a serviciilor se aplică în mod special noilor servicii precum comunicarea mașină-la-mașină (considerentul 44, pct.12). Însă modul în care este formulat actualul text ar permite discriminarea în Internetul public.
pachete: în considerentul 41, importanța crescută a pachetelor de servicii (oferte care includ Internet, telefonie fixă/mobile și televiziune într-un singur pachet) este accentuată, dar, din păcate, Comisia nu reușește să recunoască dificultățile pe care consumatorii abonați la pachete de servicii le întâmpină atunci când doresc să schimbe furnizorii.
legi naționale: ce se întâmplă cu Olanda și Slovenia? Potrivit propunerii de regulament, art.20.1, subparagraful 3, este probabil că prevederile din legislațiile Olandei și Sloveniei vor trebui amendate, întrucât restricționează „libertatea” furnizorilor de a încheia acorduri discriminatorii: „exercitarea acestor libertăți nu trebuie restricționată de autoritățile naționale competente, sau, în ceea ce privește libertatea stabilită pentru utilizatorii finali, de către furnizorii de comunicații electronice destinate publicului, în conformitate cu prevederile regulamentului, directivelor și altor prevederi ale legislației Uniunii.”
calendar: propunerea de regulament va fi publicată, probabil, în septembrie/octombrie, apoi trebuie să fie aprobată de către Consiliu și să treacă prin procedura legislativă în Parlamentul European. Având în vedere apropiatele alegeri, este posibil ca regulamentul să nu fie aprobat înainte de instalarea următorului Parlament.