Paşapoartele biometrice în atenţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

  • Posted on: 11 October 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.19

Tribunalul Administrativ din Olanda s-a adresat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), întrebând dacă Regulamentul UE prin care statele membre sunt obligate să stocheze amprente digitale în paşapoarte şi documente de călătorie încalcă dreptul la viaţă privată.

Decizia sesizării CJUE a venit în urma înregistrării a patru cazuri în care cetăţenilor olandezi li s-a refuzat emiterea de paşapoarte din cauza faptului că nu au fost de acord să li de preia amprente. Olanda a introdus încă din anul 2009 obligaţia stocării de amprente digitale în paşapoarte şi cărti de identitate. Amprentele erau iniţial stocate şi într-o bază de date, pentru a putea fi utilizate în acţiuni de investigare, însă această practică a fost recentă suspendată. Curtea olandeză a sesizat CJUE cu privire la aceste cazuri, întrebând, printre altele, dacă ar trebui să se garanteze faptul că amprentele nu sunt folosite pentru altele scopuri decât cele legate de emiterea unui paşaport sau act de identitate.

Respectivele cazuri sunt în momentul de faţă suspendate, în aşteptarea deciziei CJUE. Curtea olandeză a ridicat, de asemenea, întrebări referitoare la cardurile de identitate biometrice şi extinderea funcţionalităţilor acestora.

În Germania, un caz similar a fost adus în faţa Tribunalului Administrativ Gelsenkirchen de căţre un cetăţean german  căruia i s-a refuzat emiterea unui paşaport ca urmare a refuzului de a i se prelua amprente digitale. Curtea germană a decis şi ea să sesizeze CJUE cu privire la Regulamentul UE, considerâmd că Uniunea Europeană nu are competenţa legislativă de a emite reguli cu privire la standarde pentru caracteristici de securitate şi date biometrice introduse în paşapoarte şi documente de identitate, întrucât nu există nicio relaţie directă între astfel de reguli şi protecţia şi securitatea frontierelor externe ale UE. Orice astfel de reguli ar trebui să fie compatibile cu dreptul la viaţă privată, prevăzut în Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, şi cu dreptul la protecţia datelor cu caracter personal. Întrebarea adresată Curţii de Justiţie a UE a fost următoarea: “Este valid articolul 1(2) al Regulamentului Consiliului (CE) nr.2252/2004 din 13 decembrie 2004, amendat prin Regulamentul nr.444/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 mai 2009?”

(Ot van Daalen - Bits of Freedom – Olanda, membru EDRi)

Licenţă: Creative Commons Atribuire 3.0

Ce părere ai?

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.