Mai multă transparență și responsabilitate pentru sistemele de supraveghere

  • Posted on: 4 February 2013
  • By: Redacția ApTI
Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.2
 
Un raport intitulat „Supraveghere și luptă împotriva infracționalității și violenței” a fost realizat în cadrul proiectului IRISS (Increasing Resilience in Surveillance Societies), finanțat de către Comisia Europeană prin Al Șaptelea Program Cadru.
 
Raportul analizează factorii care stau la baza dezvoltării și utilizării sistemelor și tehnologiilor de supraveghere, atât de către autoritățile publice, cât și de către actori privați, implicațiile acestora asupra luptei împotriva infracționalității și terorismului, costurile sociale și economice asociate, protecția și încălcarea libertăților civile și a drepturilor fundamentale și aspecte etice.
 
Următoarele tendințe au fost identificate în cadrul raportului:
  • o creștere semnificativă a cererii pentru acțiuni de supraveghere din partea sectorului public, aceasta fiind susținută de adoptarea de scheme de identitate și de tehnologii și piețe pentru detectarea teroriștilor;
  • o creștere a cererii pentru supraveghere civilă și comercială;
  • dezvoltarea unei industrii globale în domeniul supravegherii;
  • o creștere a soluțiilor integrate de supraveghere;
  • o creștere a gradului de utilizare, de către guverne, a soluțiilor transfrontaliere de supraveghere.
„Acțiunile de supraveghere au un rol tot mai important în activitatea de aplicare a legii.”, afirmă Reinhard Kreissl ,coordonatorul proiectului IRISS. „Supravegherea a început să fie folosită pentru a identifica învinuiţii înainte ca aceștia să comită o infracțiune. Iar acest lucru a afectat prezumția de nevinovăție în așa fel încât cetățenii sunt acum considerați suspecți (trecându-se, astfel, la prezumția de vinovăție).” Odată cu extinderea măsurilor de supraveghere preventive, prezumția de nevinovăție, ca și garanție juridică importantă, a început să-și piardă din semnificație.
 
„Se ridică o serie de întrebări referitoare la utilitatea și eficiența tehnologiilor de supraveghere și la posibilele efecte adverse ale acestora, în special în ceea ce privește măsurile de supraveghere introduse în cadrul luptei împotriva terorismului și crimei organizate, în absența unor informații referitoare la eficiența lor și fără să fie luate în considerare efectele negative aferente.
 
Printre celelalte constatări și recomandări ale raportului, două trebuie menționate aici:
 
1. Costurile sociale aferente măsurilor de supraveghere includ: daunele sociale cauzate de identificarea eronată a persoanelor suspectate de săvârșirea de infracțiuni sau acte de terorism, suspectarea și discriminarea membrilor anumitor grupuri sociale sau etnice, efectele de marginalizare și inegalitățile sociale cauzate de monitorizare invazivă a persoanelor cu un statut social inferior, efectele inhibitoare ale măsurilor de supraveghere, care pot submina activitățile democratice și sociale, și erodarea încrederii în societat.
 
2. Autoritățile pentru protecția datelor, ca supraveghetori și reglementatori externi, își concentrează de obicei atenția asupra implicațiilor pe care măsurile de supraveghere le au asupra vieții private și consideră că este dificil să adopte o perspectivă mai largă a valorilor în acțiunile lor de reglementare și de aplicare a reglementărilor. Cadrul legislativ în contextul căruia își desfășoară activitatea nu le oferă, în mod normal, o autorizație de a căuta într-o gamă largă de valori pe acelea pe care să le poată invoca atunci când încearcă să limiteze acțiunile de supraveghere.
 
Raportul a fost realizat de către un consorțiu alcătuit din 16 parteneri provenind din universități, institute de cercetare și companii din Austria, Belgia, Germania, Ungaria, Italia,  Norvegia, Slovacia, Spania și Marea Britanie.
 

Ce părere ai?

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.