Scandalul legat de supravegherea Internetului a ajuns în atenția ONU
Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.18
Scandalul legat de supravegherea Internetului a ajuns în atenția Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, care a discutat săptămâna trecută, în cadrul celei de-a 24-a sesiuni, despre viața privată și spionaj, multe dintre întrebările ridicate vizând în special SUA și Marea Britanie (lucru care nu ar trebui să fie surprinzător, având în vedere că printre cei monitorizați de agențiile de securitate ale celor două țări par să se numere și reprezentanți ONU ).
În cadrul discursului introductiv, Navi Pillay, eminent avocat în domeniu drepturilor omului și, în prezent, Înalt Comisar ONU pentru Drepturile Omului, a atras atenția asupra „domeniului larg de aplicare al activităților de supraveghere desfășurate în scopuri de securitate națională de către diverse țări, inclusiv Statele Unite și Marea Britanie” și a solicitat statelor „să se asigure că există mășuri de protecție adecvate care să prevină activitățile excesive ale agențiilor de supraveghere și care să protejeze dreptul la viață privată și alte drepturi ale omului.”
În data de 13 septembrie 2013, Ambasadorul german Schumacher a emis o declarație comună, în numele Austriei, Germaniei, Liechtensteinului, Norvegiei, Elveției și Ungariei, exprimând îngrijorarea acestor state cu privire la „supraveghere, descriptare și colectarea de date în masă”.
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului are, de asemenea, în vedere verificarea modului în care Statele Unite respectă prevederile art.17 (dreptul la viață privată) din Convenția Internațională privind Drepturile Politice și Civile. SUA a transmis deja un răspuns scris Consiliuluii, exprimând în mod diplomatic o poziție în favoarea prevederilor legislative americane relevante din Patriot Act și FISA. Este evitată în mod notabil întrebarea esențială pe care o ridică tot mai multe state cu privire la programele americane de supraveghere: dacă guvernul SUA nu își poate controla programul intern de supraveghere, cu toate problemele sale constituționale și statutorii, cât de gravă este situația în cazul controlării programelor de supraveghere a persoanelor de altă cetățenie decât cea americană?
Această chestiune nu privește numai reputația internațională a SUA. Cel mai mare risc actual la adresa Internetului, în context internațional, constă în formarea unei alianțe între state care caută deja scuze pentru a spiona și cenzura Internetul și state care, precum SUA, s-au pronunțat până acum împotriva unor astfel de practici, dar care trebuie, în prezent, să-și apere propriile activități excesive de supraveghere, folosind un limbaj similar.
Dacă nu se angajează să întreprindă reforme semnificative pe plan național, SUA și Marea Britanie riscă să-și înstrăineze proprii aliați din cadrul ONU, oferind în același timp un cec alb altor state pentru a promova pe plan internațional o agendă represivă referitoare la Internet. Statele occidentale implicate în scandalul NSA ar trebui să se agațe de setul de principii internaționale, putând astfel arăta un angajament pentru transparență și proporționalitate, într-o manieră care să oblige alte state să urmeze aceleași standarde. În caz contrar, SUA și Marea Britanie vor fi văzute ca statele care au început o cursă împotriva standardelor privind protecția vieții private: o cursă la care mult prea multe alte state sunt gata să se înscrie.
Informații suplimentare:
- Full text: Surveillance at the United Nations (17.09.2013)
- Codename 'Apalachee': How America Spies on Europe and the UN (26.08.2013)
- Brazilian President Warns US On Surveillance, Calls For UN Reform (25.09.2013)
(Articol de Danny O'Brien and Katitza Rodriguez - Electronic Frontier Foundation EFF)
Licenţă: Creative Commons Atribuire 3.0
Add new comment