Despre protecția vieții private și a datelor cu caracter personal, după PRISM

  • Posted on: 29 August 2013
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.16

Scandalul PRISM a adus în discuție o serie de chestiuni legate de protecția datelor cu caracter personal ale cetățenilor europeni și a generat reacții care cereau măsuri de prevenire a „spionării” acestor date.

În contextul în care Uniunea Europeană își actualizează legislația privind protecția datelor cu caracter personal, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, ministrul justiției din Germania, consideră că UE are nevoie de reguli noi în acest domeniu, „un pachet de măsuri la nivel european împotriva activităților de spionaj în mase desfășurate de către servicii secrete străine”, fiind de părere că „standardele germane ridicate privind protecția datelor ar trebui să fie regula”.

Ministrul a adus în discuție și posibilitatea unor măsuri noi și tangibile de sancționare a corporațiilor care participă la activitățile americane de spionaj. De asemenea, în iulie 2013, cancelarul german Angela Merkel a solicitat SUA să respecte legislația germană atunci când întreprinde operațiuni de culegere de informații  în Germania.

„Mă aștept la un angajament clar din partea guvernului SUA cu privire la faptul că, în viitor, atunci când acționează pe teritoriul german, respectă legile germane. Suntem un partener prietenos. Suntem într-o alianță de apărare și trebuie să fim capabili să ne bazăm unii pe alții.” Merkel a solicitat altor guverne auropene să coopereze în domeniul protecției datelor cu caracter personal și să stabilească reglementări mai dure care să impună companiilor Internet obligația de a publica informații referitoare la destinatarii cărora le sunt puse la dispoziție date personale.

Între timp, autoritățile europene de reglementare în domeniul protecție datelor vor efectua propriile investigații pentru a stabili dacă reglementările privind protecția datelor personale au fost încălcate prin programe americane secrete de supraveghere. Într-o scrisoare transmisă în 19 august comisarului european Viviane Reding, Jacob Kohnstamm, președintele Grupului de lucru Articolul 29 (alcătuit din autorități europene pentru protecția datelor) a arătat că grupul va analiza programul PRISM, precum și alte platforme utilizate de către Agenția pentru Securitate Națională (NSA) din SUA.

 „Grupul de lucru consideră că este de datoria sa să analizeze, în mod independent, în ce măsură protecția datelor cu caracter personal prevăzută de legislația UE este pusă în pericol și, posibil, încălcată și care sunt consecințele pe care PRISM și alte programe conexe le-ar putea avea asupra vieții private a cetățenilor europeni.”, a declarat Kohnstamm

În paralel, Peer Steinbrueck, candidat la funcția de cancelar al Germaniei, a solicitat oprirea negocierilor comerciale EU-SUA, în contextul dezvăluirilor privind acțiunile de spionaj. „Aș întrerupe aceste megocieri până în momentul în care americanii spun dacă birourile guvernamentale germane și instituțiile europene sunt supravegheate sau ascultate.”, a declarat Steinbrueck înntr-un interviu.

Documentele puse la dispoziția publicației Der Sipegel de către Edward Snowden au arătat că serviciile secrete americane au instalat micorofoane în birourile ONU din New York și că Agenția pentru Securitate Națională a spart criptarea sistemului de videoconferințe utilizat la nivelul ONU. Potrivit documentelor obținute de către publicație, peste 80 de ambasade și consulate SUA, inclusiv consulatul SUA din Frankfurt, sunt implicate într-un program de spionaj denumit Special Collection Service, dezvoltat fără cunoștința țării gazdă.

Licenţă: Creative Commons Atribuire 3.0

Ce părere ai?

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.