Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei adoptă o Declaraţie privind principiile guvernanţei Internetului

La 21 septembrie 2011, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a adoptat o Declaraţie privind principiile guvernanţei Internetului. Declaraţia detaliază zece principii (în traducere neoficială, mai jos) care, în viziunea Comitetului de Miniştri, ar trebui să fie respectate de către toate statele în contextul elaborării de politici naţionale şi internaţionale cu privire la Internet:

1. Drepturile omului, democraţie şi supremaţia legii

Mecanismele de guvernanţă a Internetului trebuie să asigure protecţia tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi să afirme universalitatea, indivizibilitatea, interdependenţa şi interrelaţionarea acestora în conformitate cu normele de drept  internaţional privind drepturile omului. Aceste mecanisme trebuie, de asemenea, să asigure respectarea deplină a principiilor democraţiei şi supremaţiei legii şi să promoveze dezvoltarea durabilă. Toţi actorii publici şi privaţi trebuie să recunoască şi să susţină drepturile omului şi libertăţile fundamentale în cadrul operaţiunilor şi activităţilor pe care le desfăşoară, precum şi în cadrul proceselor de dezvoltare de noi tehnologii, servicii şi aplicaţii. Aceşti actori trebuie să aibă cunoştinţă despre evoluţiile care conduc atât la consolidarea cât şi la ameninţarea drepturilor şi libertăţilor omului şi să participe pe deplin la eforturile menite să genereze recunoaşterea noilor drepturi emergente.

2. Guvernanţa multilaterală

Dezvoltarea şi implementarea mecanismelor de guvernanţă a Internetului trebuie să asigure, într-o manieră deschisă, transparentă şi responsabilă, participarea deplină a guvernelor, sectorului privat, societăţii civile, comunităţii tehnice şi utilizatorilor, cu luarea în considerare a rolurilor şi responsabilităţilor specifice fiecărei categorii. Elaborarea de politici publice internaţionale cu privire la Internet şi stabilirea mecanismelor de guvernanţă a Internetului trebuie să permită participarea deplină şi în condiţii de egalitate a tuturor categoriilor de actori din toate ţările.

3. Responsabilităţile statelor

Statele au drepturi şi responsabilităţi în chestiuni ce ţin de sfera politicilor publice internaţionale din domeniul Internetului. În exercitarea drepturilor suverane, statele trebuie, în conformitate cu normele de drept internaţional, să se abţină de la orice acţiune care ar afecta direct sau indirect persoane sau entităţi aflate în afara jurisdicţiei lor teritoriale. Mai mult, orice decizie sau acţiune naţională care are ca efect restricţionarea drepturilor fundamentale trebuie să fie conformă cu obligaţiile internaţionale asumate de către state şi să fie fundamentate pe lege, să fie necesare într-o societate democratică şi să respecte pe deplin principiile proporţionalităţii şi dreptului la un recurs independent, în contextul unor garanţii juridice şi procedurale adecvate.

4. Împuternicirea utilizatorilor de Internet

Utilizatorii trebuie să fie pe deplin împuterniciţi să-şi exercite drepturile şi libertăţile fundamentale, să ia decizii în cunoştinţă de cauză şi să participe la mecasnimele de guvernanţă a Internetului, în special la mecanisme de guvernanţă şi la elaborarea de politici publice referitoare la Internet, în condiţii de deplină libertate şi încredere.

5. Universalitatea Internetului

Politicile referitoare la Internet trebuie să recunoască caracterul global al Internetului şi obiectivul accesului universal. Aceste politici nu trebuie să afecteze negativ fluxul liber al traficului Internet transfrontalier.

6. Integritatea Internetului

Securitatea, stabilitatea, robusteţea şi rezilienţa Internetului, precum şi abilitatea sa de a evolua trebuie să constituie obiectivele principale ale guvernanţei Internetului. Este necesară promovarea cooperării internaţionale multilaterale în vederea conservării integrităţii şi funcţionării continue a infrastructurii Internetului.

7, Gestionare descentralizată

Caracterul descentralizat al reponsabilităţii gestionării Internetului trebuie conservat. Organismele responsabile pentru aspectele tehnice şi de gestionare ale Internetului, precum şi sectorul privat trebuie să-si păstreze rolul principal în chestiunile tehnice şi operaţionale, în condiţii de transparenţă şi de asumare a responsabilităţii în faţa comunităţii globale pentru acele acţiuni care au impact în domeniul politicilor publice.

8. Principii arhitecturale

Standardele deschise şi interoperabilitatea Internetului, precum şi caracterul său punct-la-punct (end-to-end) trebuie menţinute. Toţi actorii implicaţi trebuie să îşi ghideze deciziile referitoare la guvernanţa Internetului după aceste principii. Nu trebuie să existe bariere nerezonabile de intrare pentru noi utilizatori sau pentru utilizări legitime ale Internetului, şi nici poveri inutile care ar putea afecta potenţialul de inovare în domeniul tehnologiilor şi serviciilor.

9. Reţea deschisă

Utilizatorii trebuie să aibă cel mai larg acces posibil la conţinut, aplicaţii şi servicii la alegere pe Internet, indiferent dacă acestea sunt oferite gratuit sau contra-cost şi să utilizeze în acest scop dispozitive adecvate, în funcţie de propriile alegeri. Măsurile de gestionare a traficului care au impact asupra exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în special dreptul la liberă exprimare şi dreptul de a distribui şi primi informaţii indiferent de frontiere, precum şi dreptul la respectarea vieţii private trebuie să fie conforme cu normele de drept internaţional referitoare la protecţia libertăţii de exprimare, dreptului de acces la informaţie, precum şi dreptului la respectarea vieţii private. 

10. Diversitatea culturală şi  lingvistică

Menţinerea diversităţii  culturale şi lingvistice şi promovarea dezvoltării de conţinut local, indiferent de limbă sau de alfabet trebuie să constituie principalele obiective ale politicilor referitoare la Internet, ale cooperării internaţionale în domeniu, precum şi ale proceselor de dezvoltare de noi tehnologii.