Consiliul Europei

European Digital Rights (EDRi) și Electronic Frontier Foundation (EFF) au redactat o scrisoare către secretarul general al Consiliului Europei, solicitând participarea semnificativă a societății civile la elaborarea celui de-al doilea protocol adițional al Convenției privind criminalitatea informatică.

Protocolul este în prezent în curs de dezbatere la Comitetul Convenţiei Cybercrime (T-CY), un comitet care reprezintă statele părți ale Convenției de la Budapesta privind criminalitatea informatică și alte state observatoare.

Consiliul Europei a adoptat o Recomandare privind rolurile și responsabilitățile intermediarilor de Internet (furnizori de acces la Internet, motoare de căutare, platforme sociale etc.) care vor avea un impact global. 

Într-o perioadă în care guvernele exercită din ce în ce mai mult presiuni politice asupra companiilor pentru a filtra și bloca libertatea de exprimare, iar companiile ne subminează viața privată online, o înțelegere clară a cadrului legal este de mult așteptată.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.7

Pe 4 aprilie 2012, Comitetul de Miniștri al Consiliul Europei a adoptat două recomandări referitoare la protecția drepturilor omului, în special libertatea de exprimare, libertatea de asociere, accesul la informație și dreptul la viață privată în legătură cu motoarele de căutare și rețelele sociale online.

Prin aceste documente, Consiul Europei recomandă statelor membre să le solicite motoarelor de căutare să ofere mai multă transparență cu privire la modul în care este oferit accesul la informație, în special în ceea ce privește criteriile utilizate pentru a selecta, clasifica și îndepărta rezultatele căutărilor.

Consilul Europei solicită, de asemenea, respectarea drepturilor utilizatorilor în cazul prelucrării datelor cu caracter personal (în special în ceea ce privește modulele cookie, adresele IP și istoricul căutărilor efectuate de către utilizator), precum și “încurajarea furnizorilor de motoare de căutare să facă o diferență clară între rezultatele căutărilor și orice formă de comunicare comercială, publicitate sau rezultat sponsorizat, inclusiv oferte privind “propriul conținut””.

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat, în 15 martie 2012, o Strategie privind guvernanța Internetului pentru perioada 2012-2015. (Pentru clarificare, Consiliului Europei este o organizație independentă de Uniunea Europeană, nefiind un organism al acesteia, și numără 47 de state membre.)

Strategia vine să completeze acțiunile Consiliului în sfera guvernanței Internetului (cum ar fi Convenția privind protecția datelor cu caracter personal,  Convenția privind criminalitatea informatică, declarațiile și recomandările referitoare la neutralitatea Internetului, libertatea de exprimare, etc), reiterând faptul că organizația promovează un Internet bazat pe valorile fundamentale ale democrației,  statului de drept și drepturilor omului. În acest scop, Consiliul își propune o serie de obiective de atins în perioada 2012-2015:

• protejarea integrității și caracterului universal și deschis ale Internetului;
• maximizarea drepturilor și libertăților utilizatorilor de Internet;
• promovarea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal;
• consolidarea statului de drept și cooperării eficiente împotriva criminalității informatice;
• maximizarea potențialului Internetului de a promova democrația și diversitatea culturală;
• protejarea copiilor și a tinerilor.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.24

În data de 8 decembrie, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat Declarația privind protecția libertății de exprimare și libertății de asociere cu privire la platforme de Internet operate de către sectorul privat și la furnizorii de servicii online. Textul abordează multe dintre temele și prioritățile incluse în studiul EDRi “Trecerea de la auto-reglementare la cenzură corporatistă”, publicat în ianuarie 2011.

Declarația explică faptul că “deși sunt operate de către sectorul privat, platformele Internet reprezintă o parte semnificativă a sferei publice întrucât facilitează dezbaterile asupra unor chestiuni de interes public; în unele cazuri, aceste platforme pot îndeplini, ca și media tradițională, rolul de “câine de pază” social și și-au demonstrat deja utilitatea prin aceea că au adus schimbări pozitive în viața reală.”

În contextul obligațiilor pozitive ale statelor semnatare ale Convenției drepturilor omului de a apăra drepturile reglementate prin acest instrument, Declarația explică faptul că “influența sau presiunea politică exercitată asupra actorilor noilor mijloace de comunicare (“new media”) pot conduce la interferențe în exercitarea libertății de exprimare, accesului la informații și transparenței, nu doar la nivel național, ci și în context internațional, dată fiind dimensiunea globală a acestor mijloace.”

La 21 septembrie 2011, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a adoptat o Declaraţie privind principiile guvernanţei Internetului. Declaraţia detaliază zece principii (în traducere neoficială, mai jos) care, în viziunea Comitetului de Miniştri, ar trebui să fie respectate de către toate statele în contextul elaborării de politici naţionale şi internaţionale cu privire la Internet:

1. Drepturile omului, democraţie şi supremaţia legii

Mecanismele de guvernanţă a Internetului trebuie să asigure protecţia tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi să afirme universalitatea, indivizibilitatea, interdependenţa şi interrelaţionarea acestora în conformitate cu normele de drept  internaţional privind drepturile omului. Aceste mecanisme trebuie, de asemenea, să asigure respectarea deplină a principiilor democraţiei şi supremaţiei legii şi să promoveze dezvoltarea durabilă. Toţi actorii publici şi privaţi trebuie să recunoască şi să susţină drepturile omului şi libertăţile fundamentale în cadrul operaţiunilor şi activităţilor pe care le desfăşoară, precum şi în cadrul proceselor de dezvoltare de noi tehnologii, servicii şi aplicaţii. Aceşti actori trebuie să aibă cunoştinţă despre evoluţiile care conduc atât la consolidarea cât şi la ameninţarea drepturilor şi libertăţilor omului şi să participe pe deplin la eforturile menite să genereze recunoaşterea noilor drepturi emergente.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.10

În data de 31 martie, o petiţie a unor organizaţii ale societăţii civile (printre care şi ApTI) a fost transmisă Consiliului Europei, solicitându-se efectuarea, în baza art.52 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, a unei analize asupra colectării şi stocării de date biometrice de către guverne. Din răspunsul  secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland (transmis în data de 29 aprilie), reiese că refuză să demareze o astfel de investigaţie.

Deşi accentuează necesitatea unor măşuri concrete care să contribuie la consolidarea şi modernizarea actualului cadru legislativ din domeniul protecţiei datelor, secretarul general nu îşi motivează refuzul faţă de solicitarea de analizare a legalităţii practicilor naţionale în materie de colectare şi stocare de date biometrice. Face, în schimb, referire la alte organisme ale Consiliului Europei (Adunarea Parlamentară, Comisarul pentru Drepturile Omului şi Comitetul Consultativ asupra Convenţiei 108) care ar avea responsabilităţi în acest sens.