Inițiative ale Consiliului Europei și Comisiei Europene privind libertatea pe Internet

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.24

În data de 8 decembrie, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat Declarația privind protecția libertății de exprimare și libertății de asociere cu privire la platforme de Internet operate de către sectorul privat și la furnizorii de servicii online. Textul abordează multe dintre temele și prioritățile incluse în studiul EDRi “Trecerea de la auto-reglementare la cenzură corporatistă”, publicat în ianuarie 2011.

Declarația explică faptul că “deși sunt operate de către sectorul privat, platformele Internet reprezintă o parte semnificativă a sferei publice întrucât facilitează dezbaterile asupra unor chestiuni de interes public; în unele cazuri, aceste platforme pot îndeplini, ca și media tradițională, rolul de “câine de pază” social și și-au demonstrat deja utilitatea prin aceea că au adus schimbări pozitive în viața reală.”

În contextul obligațiilor pozitive ale statelor semnatare ale Convenției drepturilor omului de a apăra drepturile reglementate prin acest instrument, Declarația explică faptul că “influența sau presiunea politică exercitată asupra actorilor noilor mijloace de comunicare (“new media”) pot conduce la interferențe în exercitarea libertății de exprimare, accesului la informații și transparenței, nu doar la nivel național, ci și în context internațional, dată fiind dimensiunea globală a acestor mijloace.”

Rezoluția arată că “respectivele companii nu sunt imune față de astfel de interferențe excesive; deciziile pe care acestea le iau sunt uneori generate de presiuni politici directe sau de constrângeri economice motivate politic, deși în justificarea acestor decizii se invocă respectarea termenilor de furnizare a serviciului”. Textul se încheie cu o alertă transmisă statelor membre în legătură cu gravitatea încălcărilor art.10 și 11 ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, care pot fi generate de presiuni motivate politic exercitate asupra platformelor Internet operate de către sectorul privat și asupra furnizorilor de servicii online, precum și cu alte atacuri asupra site-urilor web aparținând mediei independente, apărătorilor drepturilor omului, dizidenților și actorilor noilor mijloace de comunicare.

La patru zile după adoptarea declarației Consiliului Europei, Neelie Kroes, vice-președinte al Comisieii Europene, a lansat o “strategia împotriva deconectărilor” (“no disconnect strategy”) care să “susțină angajamentul UE de a asigura faptul că drepturile omului și libertățile fundamentale sunt respectate atât în spațiul online, cât și în cel off-line și că Internetul și alte tehnologii ale informației și comunicațiilor pot rămâne un promotor al libertății politice, dezvoltăii democrației și creșterii economice.”

Obiectivul acestei inițiative este destul de limitat la o primă privire – sunt abordate doar încălcările libertății de comunicare în cazurile în care “Europa percepe faptul că un Internet vibrant și deschis nu reprezintă o regulă sau au loc abuzuri ale drepturilor omului”. Deși această situație este de natură să genereze anumite critici, anunțul reprezintă totuși un pas înainte și trebuie reconoscut și apreciat ca atare.

Unul dintre motivele care stau la baza acestei obiectiv limitat constă în gama largă de măsuri restrictive impuse de către statele europene în cazul unor încercări, în general fără succes, de aplicare a drepturilor de autor. În momentul de fată, aceste măsuri include politici precum blocarea Internetului, abuzuri în accesarea și utilizarea datelor cu caracter personal și măsuri legale de coerciție împotriva unor cetățeni necondamnați. Ca și cum ar dori să sublinieze natura contradictorie a politicilor europene în acest domeniu, comisarul Kroes i-a solicitat (presupusului) plagiator german Karl-Theodor zu Guttenburg (despre care se spunea inițial că reprezintă grupul de presiune din SUA CSIS.org, care nu apare însă în registrul de transparență al UE) să i se alăture în proiect. Dl zu Guttenberg este cunoscut pentru acuzațiile de plagiat în cazul tezei sale de doctorat, motiv pentru care a demisionat din poziția sa anterioară de ministru german al apărării. Este cunoscut și pentru faptul că a lansat, împreună cu soția sa, o propunere privind blocarea obligatorie a site-urilor web în Germania.

Rafinatul simț al ironiei pe care se pare că il are comisarul Kroes nu a reușit totuși să impresioneze comentatorii online, care și-au exprimat criticile atât prin intermediul mijloacelor sociale de comunicare, cât și pe blogul comisarului. Răspunsul dnei Kroes la aceste critici este disponibil aici.

Articol de Joe McNamee 

Licenţă: Creative Commons Atribuire 3.0