Blocarea accesului la site-uri, discutată în cadrul Internet Governance Forum
Tot mai multe guverne adoptă măsuri de blocare a site-urilor web ca soluţii pentru problemele legate de existenţa conţinutului online ilegal sau de distribuirea ilegală de conţinut. Fie că vorbim despre pornografie infantilă, încălcarea dreptului de autor, comercializarea de substanţe interzise sau pariuri şi jocuri de noroc online, guvernele tind să aleagă măsura de blocare ca soluţie universală. Dar cât este de eficientă acestă soluţie? Care sunt beneficiile sale si care sunt riscurile pe care le implică? Aceste probleme au fost ridicate în cadrul workshopului “Blocking content: issues, principles and paths forward”, organizat de către Internet Society (ISOC) în cadrul celei de-a şasea ediţii a Internet Governance Forum (derulat în perioada 27-30 septembrie, în Nairobi, Kenya).
Deşi toţi participanţii la workshop au căzut de acord asupra faptului că trebuie luptat împotriva conţinutului ilegal şi împotriva conţinutului distribuit ilegal, reprezentanţii comunităţii tehnice şi ai sectorului privat au atras atenţia asupra faptului că blocarea site-urilor web nu reprezintă cea mai bună soluţie pe care autorităţile o pot adopta, deşi poate părea cea mai la îndemână. În acest context, discuţiile s-au concentrat asupra faptului că blocarea site-urilor web nu numai că nu soluţionează problemele existente, dar afectează stabilitatea şi securitatea Internetului, având astfel efecte negative, neintenţionate:
- Blocarea unui site nu soluţionează problema existenţei conţinutului ilegal sau distribuirii ilegale de conţinut. Conţinutul blocat nu dispare, doar accesul la el este blocat, ceea ce înseamnă că mutarea sa într-o altă locaţie in Internet îl va face din nou disponibil. Măsura poate fi, aşadar, foarte uşor “evitată şi combătută”.
- Ridică probleme legate de drepturile omului. Un site web blocat poate avea atât conţinut ilegal sau distribuit ilegal, cât şi conţinut perfect legal. Blocarea accesului la site-ul respectiv va însemna inclusiv blocarea accesului la conţinutul legal. Astfel, pot apărea probleme legate de restricţionarea comunicaţiilor libere şi deschise.
- Blocarea ridică probleme de securitate, fiind incompatibilă cu DNSSEC. DNSSEC este o tehnologie nouă creată pentru a da mai multă securitate Internetului, asigurând faptul că datele DNS (domain name system) nu sunt modificate în timpul transmiterii de la deţinătorul datelor la consumator. DNNSEC nu poate face diferenţa între blocarea DNS impusă de către autorităţi şi atacurile informatice derulate de către un infractor.
- Măsurile de blocare impuse de diferite state pe plan naţional încurajează fragmentarea/balcanizarea Internetului. Este eliminată astfel consistenţa şi coerenţa structurii Internetului, pentru că, în locul unui singur Internet global, avem un Internet fragmentat, diferit de la o ţară la alta.
- Poate funcţiona ca sistem de “avertizare timpurie” pentru deţinătorii sau distribuitorii conţinutului problematic, făcând astfel şi mai dificilă soluţionarea problemei în ansamblu.
- Încurajează crearea de sisteme DNS alternative, care reduc securitatea globală a Internetului şi reprezintă un risc pentru utilizatori
Având în vedere toate aceste aspecte negative ale blocării, s-a discutat despre faptul că cea mai bună soluţie pentru problemele legate de existenţa conţinutului ilegal sau de distribuirea ilegală de conţinut este atacarea activităţilor ilegale la sursă: în locul blocării accesului la un site web, îndepărtarea conţinutului problematic şi identificarea sursei conţinutului sunt alternative care ar trebui luate în considerare cu mai multă atenţie. Şi, întrucât conţinutul pe Internet depăşeşte graniţele naţionale, şi astfel, legislaţiile naţionale, este necesară o mai bună cooperare internaţională, nu doar între autorităţi, ci şi între aceştia şi sectorul privat, astfel încât alternativele propuse să fie eficiente.
Mai multe detalii despre aspectele negative ale blocării:
Add new comment