Coordonatorul din lanul cu secară. Cine va fi cu ochii pe serviciile digitale in Romania?

  • Posted on: 5 March 2023
  • By: Redacția ApTI

Mulțumim pentru contribuțiile la acest articol Ștefaniei Bostiog și lui Bogdan Lungu, interni ApTI.

"De veghe în lanul cu secară" este un roman despre maturizarea unui tânăr și despre deconectarea pe care o simte față de oamenii din jur. Titlul articolului face aluzie la această maturizare dificilă, prin care trece și legislația din domeniul digital.

Fiecare stat membru al Uniunii Europene trebuie să numească, până la începutul anului 2024, o instituție independentă politic: coordonatorul de servicii digitale (digital service coordinator - DSC).  Această instituție, creată conform prevederilor din în Regulamentul  privind serviciile digitale (Digital Services Act - DSA), coordonează autoritățile naționale de reglementare, care au diverse atribuții care intra în categoria de supraveghere a platformelor digitale. La nivelul fiecărui stat membru, coordonatorul de servicii digitale se asigură că regulamentul DSA e aplicat.

Regulamentul DSA descrie elementele esențiale ale instituției Coordonatorului: trebuie să fie o instituție autonomă, să aibă buget de funcționare, să lucreze cu independență deplină și să nu solicite, să nu accepte instrucțiuni de la nici o altă autoritate publică.

Coordonatorul de servicii digitale are și rolul de birou de plângeri pentru utilizatori (conform Art. 53 DSA), dar și oferă acces cercetătorilor la datele generate de platformele digitale foarte mari (Very Large Online Platforms - VLOP).

În cazuri de criză, coordonatorul poate face recomandări legate de domeniul său de expertiză (conform Art. 36 DSA). Pentru cazurile în care conținutul prezent pe o platformă online este ilegal într-un stat membru, dar e permis în altul, Coordonatorul poate iniția o cerere de ștergere a conținutului.

Fiecare stat membru UE trebuie să desemneze doar o singură autoritate care să îndeplinească rolul de Coordonator de servicii digitale, chiar dacă ar putea fi mai multe instituții implicate în modul cum este implementat Regulamentul.

În Franța se vorbește despre alegerea ARCOM (echivalentul ANCOM) ca Coordonator. În Irlanda s-a înființat o nouă autoritate pentru acest rol, numită Media Commission - o instituție similară cu CNA doar că mai extinsă în abilități și competențe.

În România situația este neclară. Momentan, există câțiva candidați teoretici pentru acest rol, în principal autorități deja existente: ANCOM, CNA, Avocatul Poporului, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Autoritatea pentru Digitalizarea României sau Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică. Guvernul român poate alege să înființeze o nouă autoritate națională pentru îndeplinirea acestui rol.

 

Atribuțiile Coordonatorului de Servicii Digitale ar fi: 

  • Cooperează - și împarte resurse relevante - cu alți coordonatori de servicii digitale pentru o investigație comună, dacă este necesar. Acesta poate cere, în cazul în care un furnizor de servicii nu se află sub jurisdicția României - și a încălcat regulamentul -, Coordonatorului țării sub a cărui jurisdicție se află furnizorul de servicii respectiv să se autoseziseze. 
  • Oferă cercetătorilor - care au aplicat pentru acest lucru - posibilitatea de accesare a datelor marilor platforme digitale, doar dacă acești cercetători îndeplinesc următoarele calități esențiale: sunt afiliați la o organizație de cercetare, nu au interese comerciale, cererea acestora indică sursa de finanțare a cercetării, respectă cerințele de securitate și confidențialitate și demonstrează că datele cerute sunt necesare și proporționale cu scopul studiului lor.  În final, cercetătorii sunt obligați să-și pună rezultatele cercetărilor, în mod gratuit, la dispoziția publicului.    
  • Coordonatorul poate cere furnizorilor de platforme online transmiterea de informații suplimentare, față de cele publicate în mod obligatoriu, despre numărul mediu de destinatari activi ai serviciului din Uniune. Coordonatorul poate să ceară explicații și justificări pentru datele prezentate.
  • Coordonatorul efectuează inspecții la fața locului în orice incintă în care acei furnizori sau acele persoane o folosesc în scopuri legate de activitatea lor comercială, industrială, artizanală sau profesională sau solicită altor autorități publice să facă acest lucru. Este neclar modul în care aceste inspecții se vor desfășura.
  • Stabilește cine este considerat notificator de încredere sau cui i se revocă acest statut. Notificatorii de încredere sunt importanți deoarece pot juca un rol vital în reclamarea practicilor abuzive (ilegale) de pe marile platforme digitale. Pentru a îndeplini rolul de notificator de încredere, o entitate are nevoie de următoarele calități esențiale: abilități de identificare, detectare și notificare a conținutului ilegal, independență (reală) față de furnizorii de servicii de găzduire, obiectivitate și acuratețe în transmiterea notificărilor. Statutul de notificator de încredere poate fi pierdut în cazul în care acesta nu are/nu respectă atribuțiile mai devreme menționate.
  • Acceptă angajamente oferite de furnizori în ceea ce privește respectarea de către aceștia a prezentului regulament de servicii digitale și face aceste angajamente obligatorii. Angajamentele făcute devin obligații, nerespectarea lor va fi pedepsită.
  • Impune amenzi în cazul nerespectării regulamentului (în conformitate cu Art 42). Amenzile nu pot depăși 6% din venitul anual/cifra de afaceri a furnizorului de servicii. În cazul care informații eronate sau înșelătoare au fost furnizate Coordonatorului, intermediarii vor fi amendați cu maxim 1% din venitul anual/cifra de afaceri.
  • Întocmește, o dată la doi ani, un raport privind funcționarea organismelor extrajudiciare de soluționare a litigiilor pe care le-au soluționat. Raportul trebuie să conțină următoarele: numărul litigiilor din anul respectiv, indicarea rezultatelor procedurilor inițiate în fața organismelor respective, prezentarea duratei medii de soluționare a litigiilor, identificarea de deficiențe sistemice în cadrul organismelor respective, identificarea celor mai bune practici din cadrul organismelor respective și recomandări pentru îmbunătățirea funcționarii organismelor respective.

 

Ce aptitudini ar trebui să aibă un Coordonator de servicii digitale

Think Tank-ul german pentru tehnologii digitale, politică și societate Stiftung Neue Verantwortung (SNV) recomandă ca DSC ales să aibă următoarele calități esențiale: 

  • independență reală (inclusiv buget propriu);
  • transparență în toate activitățile;
  • sisteme de colaborare cu societatea civilă, pentru înțelegerea aspectelor de drepturile omului implicate;
  • sisteme practice de protecția avertizorilor de integritate
  • leadership versat în probleme socio-economice actuale, dar și angajați care înțeleg aceste aspecte
  • capacitate de înțelegere și analiză seturilor de date colectate de pe marile platforme digitale (VLOPS).

 

Ce instituții ar putea să primească rolul de Coordonator, în România?

Autoritatea Națională pentru Administrarea și Reglementarea în Comunicații

Autoritatea Națională pentru Administrarea și Reglementarea în Comunicații (ANCOM), este instituția care “promovează interesele utilizatorilor de servicii prin promovarea concurenței și inovației pe piețele comunicațiilor electronice și serviciilor poștale, administrarea pro-competitivă a resurselor limitate (spectru radio, resurse de numerotație și resurse tehnice asociate)”.

ANCOM este o autoritate publică autonomă cu personalitate juridică, finanțată integral din venituri proprii, sub control parlamentar (Art 1).

ANCOM pare un candidat potrivit pentru rolul de Coordonator deoarece îndeplinește o parte dintre condițiile necesare unui DSC, menționate mai devreme: independența, buget propriu și expertiză în comunicații, mai ales după ce și-a modificat legea de funcționare prin legea 198/2022 (Noul alineat 5^1 din art 18 OUG 22/2009) [1], ca să includă exact textul de independența al DSC impus de art 52 DSA.

 

Consiliului Național Audiovizual

Rolul Consiliului Național Audiovizual (CNA) este “de a asigura o piaţă a audiovizualului bazată pe libertate de exprimare, pluralism și liberă concurență. În același timp, CNA trebuie să asigure respectarea de către posturile de televiziune și radio a normelor privind informarea corectă, viața privată, demnitatea umană și protecția minorilor”.

Având în vedere expertiza și experiența lor în monitorizarea conținutului pe alte tipuri de mijloace de comunicare (TV), CNA ar putea să îndeplini o parte din responsabilitățile unui DSC.

CNA are o experiența instituțională când vine vorba de a evalua conținut și ar putea să își extindă munca de monitorizare la spațiile online. Însă, instituția ar trebui să facă această monitorizare în mod proactiv, dacă și-ar asuma rolul de Coordonator. Asta ar presupune o creștere a personalului și o re-instruire a lui.

Desigur, o privire scurtă pe site-ul CNA și s-ar putea că orice impresie pozitivă despre aceștia, în legătură cu adaptarea la spațiul digital actual, să se fărâme.

Mai mult, CNA este de ani buni acuzat de părtiniri politice și de faptul ca este de fapt ineficient în a-și îndeplini măcar misiunea actuală. 

 

Avocatul Poporului (Ombudsman)

Instituţia Avocatul Poporului este autoritate publică autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate publică şi are drept scop apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice. 

Această autoritate națională nu are vreo specializare cu privire la spațiul digital, dar independența și scopul declarat de apărare a drepturilor și libertăților persoanelor fizice în raporturile acestora cu autoritățile publice, adaptate la spațiul digital, ar putea face ca instituția Avocatului Poporului să fie un bun candidat pentru rolul de Coordonator al serviciilor digitale. 

Desigur, o discuție despre aptitudinile digitale, lucratul cu seturi mari de date și disponibilitățile tehnice ale Ombudsmanului este necesară.

 

Autoritatea pentru digitalizare României

 “Autoritatea pentru Digitalizarea României, [...] se organizează și funcționează ca structură cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, având rolul de a realiza şi coordona implementarea strategiilor şi a politicilor publice în domeniul transformării digitale şi societăţii informaţionale”.

ADR nu este o instituție complet independentă, fiind coordonată de prim-ministru și făcând parte din Guvern. 

Rolul de Coordonator de servicii digitale ar fi în linie cu scopul acestei autorități, având în vedere faptul că ADR va “acordă asistență administrațiilor publice centrale și locale pentru rezolvarea problemelor concrete, punctuale”. Mai mult, ADR are atribuțiile legale de a pune în aplicare legea 365/2002 care implementează directiva E-commerce - practic precursorul DSA  (vezi pct f)8 din HG-ul de functionare) [2] , deși până acum nu a avut nicio inițiativă în acest sens, din câte cunoaștem.

E greu de spus dacă ADR ar fi o bună alegere pentru rolul de coordonator de servicii digitale, având în vedere că independența reală, că principiu fundamental, nu există.

ADR nu are o experiență instituțională de a monitoriza spațiul online, sau de a evalua conținut găzduit pe platformele sociale. Deși instituția are un profil tehnic, nu are personal care să fie format în analizarea încălcărilor drepturilor fundamentale ale omului. Mai mult, competența teoretică de implementarea a legii 365/2002 nu este dublată de vreo acțiune practică,

 

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

Urmașul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, care - sub diferite denumiri - a jucat rolul teoretic de implementator al legii 365/2002, ar avea doar șanse teoretice în acest moment. Pe lângă faptul ca este condus de un politician, deci nu îndeplinește criteriul de independență reală,  nici MCID nu a avut vreo acțiune practică de implementare a legii 365/2002 în ultimii 10 ani.

 

Directoratul National De Securitate Cibernetica

Directoratul National De Securitate Cibernetica (DNSC) este o instituție realtiv nouă, înființată printr-o ordonanță de guvern în septembrie 2021(fiind urmașul CERT.ro). DNSC este în subordinea Guvernului și sub coordonarea prim-ministrului.

Rolul DNSC este, în cuvintele lor "asigurarea securității cibernetice a spațiului cibernetic național civil, în colaborare cu instituțiile și autoritățile competențe". DNSC analizează resursele implicate în atacuri cibernetice. Însă, instituția nu evaluează conținutul online - ba chiar într-un comunicat de presă din martie 2022 sublinieaza acest lucru - și, la fel ca ADR, nu are personal instruit în apărarea drepturilor fundamentale ale omului. 

 

Teoria o știm, dar practica ne omoară

Coordonatorul de servicii digitale trebuie să fie o instituție independentă, cu buget propriu, pe măsura atribuțiilor sale. Personalul instituției trebuie să aibă o formare care să îi permită să urmărească platformele online atât tehnic, informațional cât și din perspectiva apărării drepturilor fundamentale ale omului.

Sperăm la un dialog și o dezbatere sănătoase în ceea ce privește Coordonatorul de servicii digitale în România. Instituția trebuie să fie în picioare cel târziu la începutul lui 2024 și sperăm ca, până atunci, să vedem un mecanism transparent de analiză și decizie în privința acestui rol.

Scenariul de care ne temem este ca rolul Coordonatorului să fie decis în mod opac. Dacă Guvernul României va crea o nouă instituție care să primească acest rol, sau dacă va oferi acest rol unei instituții existente fără a se asigura că oricare din cele două au capacitatea să își îndeplinească atribuțiile setate de DSA, ambele variante sunt în defavoarea cetățenilor țării. 

[1] -  (5^1) ANCOM, membrii conducerii și personalul acesteia nu vor solicita și nu vor accepta instrucțiuni de orice natură de la nicio altă instituție, organism sau autoritate în exercitarea atribuțiilor lor conferite de lege.

[2] -  supraveghează şi controlează respectarea prevederilor legale din domeniul comerţului electronic, în calitate de autoritate de reglementare şi supraveghere, în conformitate cu prevederile Legii nr. 365/2002 privind comerţul electronic, republicată, cu modificările ulterioare;

Comments

<p>Din punctul meu de vedere, Avocatul Poporului ar fi optiunea cea mai potrivita. Din analiza de mai sus reiese, pe buna dreptate, ca singurele opțiuni valide ar fi ANCOM sau Avocatul Poporului.</p>

<p>Dar problema cu ANCOM-ul este ca expertiza lor este tehnica, dar nu au un background dpdv. al aspectelor legate de drepturile fundamentale. Avocatul Poporului este exact pe dos: are expertiză pe problematica drepturilor fundamentale dar nu au prea mare expertiza tehnica. Dar, aspectul cel mai important al Coordonatorului DSA va fie punerea in balanta in mod corect al aspectelor legate de drepturile fundamentale, nu aspectele tehnice. Așadar, Avocatul Poporului consider ca este mult mai potrivit. Evident, vor avea nevoie de un ramp-up privitor la diversele aspecte legate de tehnologie, dar asta este o problema mai mica. Pericolul este ca daca se merge pe alternativa cealaltă, ANCOM, aceștia sa considere ca doar partea tehnica este importanta, și partea de drepturi fundamentale sa sufere in mod ireparabil.</p>

<p>O a 3-a opțiune potențial valida ar fi cea cu înființarea unei noi instituții. Dar problema cu o noua instituție este ca s-a putea sa aibă aceleași probleme ca alternativa ANCOM, sau poate chiar mai rău, daca devine o destinație pentru sinecuri politice.</p>

<p>Long story short: Avocatul Poporului pare a fi cea mai buna alternativă daca ne pasă de drepturile fundamentale.</p>

Add new comment

Plain text

  • No HTML tags allowed.
  • Web page addresses and e-mail addresses turn into links automatically.
  • Lines and paragraphs break automatically.