Asociația pentru Tehnologie și Internet

Articol preluat din Newsletter-ul EDRI 11.10

În data de 16 mai 2013, activiştii Internet din Germania au solicitat un Internet liber şi deschis, protestând cu ocazia adunării generale anuale a Deutsche Telecom  (DT). Activiştii au criticat planurile companiei de a încetini viteza conexiunilor Internet  după consumarea unui anumit volum de trafic. Partea cea mai gravă este că DT încalcă principiul neutralităţii Internetului – serviciile Internet pot plăti pentru a nu fi incluse în limitele stabilite.

În aprilie 2013, DT – care a deţinut monopol pe piaţa de telecomunicaţii, în calitate de companie deţinută de stat - a anunţat că are în vedere planuri de aplicare a unor măsuri de limitare a traficului în cazul clienţilor DLS (digital subscriber line). După transferarea unui anumit volum de date, undeva în jur de 75 GB pe lună, conexiunile DSL ar urma să fie încetinite la 384 Kbit/s, faţă de viteza originală de 16 Mbit/s. Imaginaţi-vă că o maşină rulează în mod normal cu o viteză de 50 km/h, dar după parcurgerea unei distanţe de 1000 km, viteza este redusă la 384 m/h – funcţionarea sa este afectată în mod semnificativ.

Pentru ca lucrurile să stea şi mai rău, DT a anunţat că ar urma să fie posibil pentru companiile Internet să plătească un tarif pentru a fi excluse de la aplicarea acestor limite. Lucru care se întâmplă deja în cazul Spotify – serviciul de streaming de muzică: traficul aferent utilizării acestui serviciu nu va fi luat în considerare la calcularea volumului de trafic al consumatorilor, iar serviciul Spotify va fi disponibil la viteza iniţială chiar şi atunci când viteza cu care pot fi accesate serviciile competitorilor este  redusă. DT încearcă să ucidă principiul neutralităţii Internetului, conform căruia toţi biţii sunt creaţi egali.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.10

Reforma legislației UE privind protecția datelor cu caracter personal și a vieții private a intrat într-o etapă extrem de importanță. În momentul de față, există peste 4000 de amendamente depuse în Parlamentul European la Propunerea de Regulament privind protecția datelor, iar parlamentarii încearcă să ajungă la un compromis,  pentru a putea vota, înainte de vacanță de vară, asupra raportului întocmit de europarlamentarul Jan Philipp Albrecht.

Săptămâna trecută, o coaliție alcătuită din grupuri europene și internaționale care activează în domeniul drepturilor digitale (Access, Bits of Freedom, Digitale Gesellschaft, La Quadrature du Net, Open Rights Group, Panoptykon, Privacy International și EDRi) au organizat o „tabără” de trei zile pentru activiști, într-o încercare de a contrabalansa eforturile uriașe depuse de grupurile de lobby în Parlament în ultimele câteva luni.

Campania nakedcitizens.eu este un răspuns la aceste acțiuni de lobby fără precedent. Campania a debutat cu publicarea unui raport în care s-a evidențiat faptul că multe dintre amendamentele depuse în Parlamentul European riscă să submineze grav dreptul la viață privată al cetățenilor UE. Scopul taberei de săptămâna trecută, ca parte a campaniei, a fost acela de a îi pune pe activiștii din societatea civilă și pe susținătorii vieții private în legătură cu parlamentarii europeni și de a explica de ce unele propuneri ar afecta dreptul la viață privată ale cetățenilor UE.

Ce puteți face

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.10

Comisia Europeană a început, săptămâna aceasta, să ofere informații despre planurile sale referitoare la Parteneriatul Comercial și de Investiții Transatlantic (TTIP), în cadrul unui eveniment organizat în Parlamentul European de către Marietje Schaake, parlamentar olandez liberal, precum și în cadrul unei întâlniri cu „societatea civilă” organizată de către Comisie.

Ambele întâlniri au început promițător. Comisia a explicat faptul că nu încearcă să armonizeze legislația privind proprietatea intelectuală în cele două jurisidicții (europeană și americană) și că va include în acord doar acele chestiuni care au fost identificate de către diferitele părți interesate ca fiind problematice – până acum au fost selectate doar puține astfel de chestiuni, precum și „indicațiile geografice” . Așadar, vor fi avute în vedere doar probleme identificate. Aceasta ar fi o abordare adecvată, echilibrată și conservatoare.

Apare însă o întrebare evidentă. Dacă lista chestiunilor care ar urma să fie abordate în „capitolul dedicat drepturilor de proprietate intelectuală” este una limitată și include doar probleme clar identificate, se va angaja Comisia  să publice detaliile fiecăreia dintre aproblemele abordate în versiunea finală a proiectului de acord? Comisia a răspuns că nu își va asuma un astfel de angajament, argumentând că nu ne putem aștepta să ofere detalii ale „absolut fiecărui detaliu” din acord care vizează proprietatea intelectuală. S-a trecut,  brusc, de la un exercițiu limitat și focalizat, care să abordeze un număr redus de probleme identificate, la o listă de măsuri care ar putea fi atât de lungă încât să fie nerezonabil să i se solicite Comisiei să explice problemele pe care încearcă să le rezolve.

Am cerut Ministerului Societatii Informationale, printr-o cerere de acces la informatii publice, o copie a raportului facut de ICI cu privire la incidentul de securitate din 28.11.2012 de la RoTLD in care a fost afectat felul cum se incarca pagina Google.ro si alte domenii web din domeniul .ro  Evident, fara informatiile care ar fi periclitat securitatea sistemului la data cererii.

Din pacate raspunsul primit ne arata fie ca ICI nu a facut un raport serios, fie ca nu au inteles ce fel de raport trebuie sa faca ca urmare a unui astfel de incident de securitate care afecteaza utilizatorii de Internet si titularii de nume de domenii. Pentru informare,  iata raportul public facut la o luna dupa un incident de securitate de administratorului numelui de domeniu .ie, dupa un incident de securitate similar.

Iata si raspunsul MCSI:

"Din pacate, nu putem da curs solicitarii dumneavoastra intrucat raportul respectiv contine informatii confidentiale legate de securitatea sistemului si de masurile luate de ICI pentru protectia acestuia in vederea prevenirii unor incidente similare.

Va transmitem atasat extrase din raportul pe care l-ati solicitat si care ofera date de interes public asupra acelui eveniment. De altfel, aceste informatii au fost facute publice la sfarsitul anului trecut de catre ICI."

Mai jos aveti si integral aceste "extrase":

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.9

În această perioadă are loc în Sunnyvale, California, o întâlnire a grupului de lucru creat în cadrul World Wide Web Consortium (W3C) pentru a lucra asupra standardului Do Not Track (DNT). Acest grup de lucru încearcă să elaboreze un mecanism care să le permită utilizatorilor să își exprime preferințele referitoare la monitorizarea modului în care utilizează Internetul, în diferite contexte. Deși activitatea grupului a început în septembrie 2011, nu s-au înregistrat progrese semnificative până în prezent, deși unii participanți au depus eforturi considerabile pentru a răspunde nevoilor de date, aparent nelimitate, ale platformelor de publicitate. Rezultatele obținute generează o încredere scăzută în posibilitatea ca acest proces multilateral să conducă la un consens asupra unui standard minim acceptabil pentru viața privată a utilizatorilor. Există mai degrabă teama că acest proces va rezulta într-o cursă a înarmărilor contra-productivă, care nu va putea decât să reducă utilitatea world wide web-ului. Contrar a ceea ce cred mulți dintre actorii implicați în procesul legislativ aferent Propunerii de regulament UE privind protecția datelor, acest grup de lucru nu este un bun exemplu de auto-reglementare a industriei.

Există o serie de principii de bază minime pentru protecția datelor care trebuie să fie îndeplinite pentru a preveni transformarea acestui proces de elaborare a standardului DNT într-o farsă:

1. Minimizarea datelor

După cum arată lucrurile acum, acest principiu este susținut la nivel declarativ, dar, în esență, documentele actuale par să fie mai degrabă orientate spre justificarea cât mai multor colectări de date. În special secțiunile referitoare la conformitatea browserelor par să fie orientate către ideea că ar trebui să fie posibilă oferirea de pretexte pentru a ignora absența consimțământului pentru monitorizare. Mai mult, există o tendință îngrijorătoare de a confunda pseudoanonimizarea cu anonimizarea.

 Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.9

La 25 aprilie 2013, o coaliție formată din grupuri internaționale promotoare ale drepturilor civile digitale a lansat o campanie care să atragă atenția asupra faptului că actualele propuneri ale Parlamentului European referitoare la Propunerea de regulament privind protecția datelor ar putea priva cetățenii europeni de dreptul lor la viață privată. La această situației au contribuit eforturi de lobby fără precedent, venite în special din partea unor corporații.

Votul final al Comisiei pentru libertăți civile (LIBE) a Parlamentului European asupra propunerii de regulament a fost planificat inițial pentru sfârșitul lunii mai, dar a fost ulterior amânat cu alte câteva săptămâni, urmând să aibă loc înainte de vacanța de vară. Parlamentarul desemnat să întocmească raportul asupra propunerii de regulament (Albrecht) a declarat că Parlamentul are nevoie de „mai mult timp” pentru a putea analiza cele peste 4000 de amendamente depuse.

Pentru a-i îndemna pe parlamentari să acorde prioritate drepturilor cetățenilor care i-au ales și să voteze împotriva propunerilor dăunătoare, coaliția a publicat un raport care prezintă cele mai problematice amendamente propuse. A fost lansat și un site, nakedcitizens.eu, care le permite cetățenilor interesați să trimită parlamentarilor europeni cărți poștale prin care îi îndeamnă să le protejeze dreptul la viață privată.