Comisia Europeană discută despre posibilitatea sesizării Curții de Justiție UE în legătură cu ACTA

  • Posted on: 16 February 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.3

În cadrul unei întâlniri a șefilor de cabinet de la nivelul Comisiei Europene care a avut loc luni, 13 februarie, reprezentatul comisarului De Gucht a anunțat că este luată în considerare posibilitatea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu ACTA. 

Conform minutelor întâlnirii, obținute de către EDRi, șeful de cabinet a vorbit despre “puternica mobilizare” a “anumitor ONG-uri și grupări active pe Internet” împotriva Acordului și a afirmat că este luată în considerare posibilitatea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu ACTA. Este important de menționat faptul că s-ar avea în vedere doar verificarea compatibilității între ACTA și legislația primară  a UE. În funcție de modul în care este elaborată, o astfel de sesizare riscă să fie destul de vagă și este posibil să nu conducă la un răspuns cuprinzător. Însă orice răspuns favorabil din partea Curții ar fi cel mai probabil folosit ca argument pentru ratificarea ACTA, cu motivația că decizia Curții “demonstrează” că nu există nicio problemă.

Şeful de cabinet a adăugat că este necesară o perioadă de reflecție asupra modului în care Uniunea Europeană ar trebui să se poziționeze cu privire la această chestiune  și că trebuie depuse eforturi pentru a depăși argumentul potrivit căruia creșterea economiei digitale este posibilă numai în contextul unei protecții adecvate a proprietății intelectuale. Secretarul General al Comisiei a precizat, la finalul discuțiilor, că executivul european va reveni asupra dosarului în timp util, după o “perioadă de reflecție aprofundată”.

Din această discuție au reieșit o serie de chestiuni interesante. În primul rând, Comisia, și comisarul De Gucht în special, au fost în mod clar impresionați de demonstrațiile de la sfârșitul săptămânii trecute, contrar declarațiilor publice ale Comisiei. În al doilea rând, Comisia are în momentul de față suficiente dubii privind legalitatea ACTA, din nou, contrar declarațiilor publice, din moment ce se ia în considerarea posibilitatea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru ca aceasta să confirme caracterul legal al Acordului. În cele din urmă, din comentariile Secretarului General reiese că ar fi necesară o reanalizare a situației de către Comisie.

Având în vedere problemele de credibilitate cu care se confruntă Comisia Europeană în problema ACTA, orice indiciu potrivit căruia sesizarea Curții de Justiție ar fi o tactică de amânare a deciziei - până la calmarea protestelor - va alimenta tensiunile din jurul ACTA.

Comisia trebuie să admită amploarea criticilor la adresa ACTA, venite din diverse direcții: 13 membri ai Rețelei Sakharov (care ii reunește pe câștigătorii Premiului Sakharov pentru libertate de exprimare, acordat de către Parlamentul European), Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Raportorul special al ONU pentru libertatea de exprimare (în comentariile sale generale cu privire la aplicarea prevederilor legale de către sectorul privat), grupului de reprezentanți ai mediului academic european și Comitetul Economic și Social European. Catalogarea criticilor ACTA ca fiind prost informați și activiști împotriva drepturilor de proprietate intelectuală poate fi confortabilă. Dar, ca în cazul multor presupuneri confortabile, și aceasta este greșită, insultătoare și contraproductivă.

EDRi va transmite o scrisoare Comisiei Europene pentru a îi atrage atenția cu privire la faptul că transmiterea unei întrebări destul de vagi către Curtea de Justiție și presuunerea faptului că aceasta va oferi un răspuns cuprinzător problemelor ridicate de criticii ACTA riscă să fie percepute ca încercări de manipulare a procesului decizional. Comisia trebuie să folosească toate instrumentele legislative și de cercetare pe care le are la dispoziție pentru a aborda problema posibilei incompatibilități dintre ACTA și legislația primară și secundară a Uniunii Europene. Acest lucru trebuie realizat într-o manieră cuprinzătoare.

Mai mult, în cazul în care Comisia dorește, într-adevăr, o „perioadă de reflecție aprofundată”, ar trebui să realizeze un studiu de impact pentru a analiza impactul posibil al ACTA, indiferent de legalitatea acordului. Decizia adoptării ACTA va însemna că va fi imposibilă reformarea principalelor aspecte ale Directivei din 2004 privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, înainte de analizarea impactului lor și că aceste măsuri vor putea fi exportate în alte țări. Prin adoptarea ACTA, companiile Internet vor fi încurajate să-și monitorizeze rețelele, având astfel posibilitatea de a utiliza această putere pentru a restricționa accesul pe piețe. Totodată, vor fi impuse reguli disproporționate privind despăgubirile, precum și criterii nesatificătoare pentru aplicarea de sancțiuni penale în cazurile de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală. Este timpul pentru un studiu de impact complet și independent. De ce ar respinge Comisia o astfel de solicitare? Probabil acesta este momentul în care sintagma „dacă nu ai nimic de ascuns, nu ai de ce să te temi” are, într-adevăr, sens.

Dacă toate aceste lucruri sunt realizate, în aproximativ doi ani ne vom afla, în contextul unei propuneri legale, în situația de a avea un studiu de impact care să facă posibilă discutarea ACTA pe baza meritelor sale.

Această analiză rămâne valabilă indiferent dacă responsabilitatea sesizării Curții de Justiție este asumată de către Comisie sau de către Parlament (așa cum pare tot mai probabil).

Articol de Joc McNamee

Licenţă:  Creative Commons Atribuire 3.0

Ce părere ai?

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.