Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.3

În cadrul unei întâlniri a șefilor de cabinet de la nivelul Comisiei Europene care a avut loc luni, 13 februarie, reprezentatul comisarului De Gucht a anunțat că este luată în considerare posibilitatea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu ACTA. 

Conform minutelor întâlnirii, obținute de către EDRi, șeful de cabinet a vorbit despre “puternica mobilizare” a “anumitor ONG-uri și grupări active pe Internet” împotriva Acordului și a afirmat că este luată în considerare posibilitatea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu ACTA. Este important de menționat faptul că s-ar avea în vedere doar verificarea compatibilității între ACTA și legislația primară  a UE. În funcție de modul în care este elaborată, o astfel de sesizare riscă să fie destul de vagă și este posibil să nu conducă la un răspuns cuprinzător. Însă orice răspuns favorabil din partea Curții ar fi cel mai probabil folosit ca argument pentru ratificarea ACTA, cu motivația că decizia Curții “demonstrează” că nu există nicio problemă.

Şeful de cabinet a adăugat că este necesară o perioadă de reflecție asupra modului în care Uniunea Europeană ar trebui să se poziționeze cu privire la această chestiune  și că trebuie depuse eforturi pentru a depăși argumentul potrivit căruia creșterea economiei digitale este posibilă numai în contextul unei protecții adecvate a proprietății intelectuale. Secretarul General al Comisiei a precizat, la finalul discuțiilor, că executivul european va reveni asupra dosarului în timp util, după o “perioadă de reflecție aprofundată”.

SABAM (Société Belge des Auteurs, Compositeurs et Editeurs), societatea belgiană care colectează remunerațiile cuvenite autorilor de opere muzicale, este din nou în centrul atenției. La câteva luni de la cazul Scarlet/Sabam, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțato nouă decizie referitoare la legalitatea sistemelor de filtrare pe Internet, de data aceasta cu privire la filtrarea conținutului găzduit la nivelul serviciilor web.

 Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis astăzi că un furnizor de servicii de găzduire nu poate fi constrâns să instituie un sistem de filtrare general, care să-i vizeze pe toți utilizatorii săi, pentru a preveni utilizarea ilicită a operelor muzicale și audiovizuale, întrucât instanța națională care ar impune o asemenea obligaţie nu ar respecta cerința de a asigura un just echilibru între dreptul de proprietate intelectuală, pe de o parte, și libertatea de a desfășura o activitate comercială, dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de a primi și de a transmite informații, pe de altă parte.

SABAM a acționat în instanță rețeaua socială Netlog, solicitând ca aceasta, în calitate de furnizor de servicii de găzduire, să fie considerată responsabilă pentru încălcările  de drept de autor comise de către membrii săi belgieni (în jur de două milioane de utilizatori) pe site-ul său, dacă nu implementează măsuri de filtrare și de eliminare de conținut la nivelul serviciilor furnizate.

SABAM a dorit ca furnizorul de servicii de găzduire să filtreze și să blocheze conținutul potențial ilegal găzduit la nivelul serviciilor sale. O rețea socială este un set de instrumente de comunicare online care permite crearea și schimbul de conținut generat de către utilizatori. Netlog este o platformă online care le permite membrilor săi să-și creeze propriile pagini web care să conțină un blog, imagini, liste de redare, fișiere video. .. fiind astfel considerată rețea socială și furnizor de servicii de găzduire. SABAM a solicitat Curții belgiene să impună plata unei amenzi de 1000 euro/zi în cazul nerespectării ordinului judecătoresc. O mare parte din conținutul generat de către utilizatori re-folosește materiale protejate de drepturi de autor pentru realizarea de noi creații, ceea ce face ca stabilirea caracterului legal să fie atât dificilă, cât și nepotrivită pentru sistemele de filtrare automată.

În 24 noiembrie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o decizie prin care statuează că “dreptul Uniunii Europene se  opune unui ordin judecătoresc pronunţat de o instanță națională prin care se impune unui furnizor de acces la internet instituirea unui sistem de filtrare pentru a preveni transferurile ilegale de fișiere”. Potrivit acestei decizii, „un ordin de această natură nu respectă interdicția de a impune unui astfel de furnizor o obligație generală de supraveghere, nici cerința de a asigura un just echilibru între dreptul de proprietate intelectuală, pe de o parte, și libertatea de a desfășura o activitate comercială, dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de a primi și de a transmite informații, pe de altă parte”.

Context

Așa cum se arată în comunicatul de presă al Curții, cauza are la origine unlitigiu între Scarlet Extended SA, furnizor de acces la Internet, pe de o parte, și SABAM, societate belgiană de gestiune colectivă care autorizează utilizarea de către terți a operelor muzicale ale unor autori, compozitori și editori, pe de altă parte.

În 2004, SABAM a constatat că utilizatorii de Internet care folosesc serviciile societății Scarlet transferă pe internet, fără autorizație și fără plata unor drepturi, opere cuprinse în catalogul său prin intermediul rețelelor „peer-to-peer”.

La cererea SABAM, președintele Tribunalului de Primă Instanţă din Bruxelles (Belgia) a obligat societatea Scarlet să pună capăt acestor încălcări ale dreptului de autor și să facă imposibilă orice formă de transmitere sau de primire de către clienții săi, prin utilizarea unui program informatic „peer-to-peer”, a unor fișiere electronice care conțin o operă muzicală din repertoriul SABAM.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.14

Curtea de Justiţiea Uniunii Europene a decis, în 12 iulie, cu privire la răspunderea platformelor de comerţ electronic pentru încălcarea, de către utilizatorii lor, a drepturilor de proprietate intelectuală (în cazul mărcilor comerciale), precum şi la aria de cuprindere a sferei de protecţie pentru furnizorii de servicii de hosting, prevăzută în Directiva privind comerţul electronic. Decizia a fost luată cu privire la cazul L’Oreal vs eBay judecat în Marea Britanie. Curtea  a decis că sfera de protecţie pentru furnizorii de servicii de găzduire se aplică doar în cazurile în care prelucrarea datelor aparţinând unor terţi este o procedură tehnică şi automată, şi, în acelaşi timp, pasivă şi neutră. În opinia Curţii, un site de comerţ electronic nu este suficient de “pasiv” dacă “furnizează servicii de asistenţă care includ optimizarea modului de prezentare a ofertelor de vânzare sau promovarea lor”. Deşi răspunderea eBay va trebui să fie stabilită de către instanţa judecătorească responsabilă din Marea Britanie, răspunsul oferit de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene reprezintă o victorie pentru susţinătorii unei aplicării mai riguroase a prevederilor legale privind drepturile de proprietate intelectuală în mediul online.

Acţiunea legală intentată de către L’Oreal nu se referă doar la vânzarea, prin intermediul eBay, de produse contrafăcute, sub marca L’Oreal. Scopul general al acţiunii este de a preveni utilizarea mărcii sale comerciale pe eBay pentru vânzarea propriilor produse fără acordul său. În acest context, Curtea este de acord cu L’Oreal cu privire la faptul că legislaţia europeană interzice vânzarea de către terţi, fără permisiune, de mostre de produse prin intermediul unei platforme de comerţ electronic.