O instanță din Paris a dispus ca motoarele de căutare și ISP-iștii să blocheze site-uri web

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.23

 

Într-un caz prezentat în instanță în decembrie 2011 de către Asociația Franceză a Producătorilor Cinema, un grup reprezentând mai mult de 120 de companii, inclusiv Paramount și Sony, împreună cu alte organizații ale industriei de film, Înalta Curte din Paris a decis, în 28 noiembrie 2013, să solicite Google, Microsoft și Yahoo să elimine complet din rezultatele căutărilor un număr de 16 site-uri de streaming video. 

 

Plângerea a vizat 16 domenii conectate cu portalurile video Allostreaming, Fifostream și DPstream și a condus deja în măsuri intermediare de urgență. Săptămâna trecută, Înalta Curte din Paris a decis că industria de film a demonstrat în mod clar faptul că site-urile vizate erau „destinate sau destinate virtual distribuirii de opere audiovizuale fără acordul creatorilor”, încălcând astfel drepturile de autor.

 

În acest context, instanța a dispus ca Google, Microsoft, Yahoo și Orange să ia toate măsurile necesare pentru a preveni apariția în serviciile lor de căutare a oricăror rezultate referitoare la oricare dintre paginile respectivelor site-uri web. De asemenea, li s-a solicitat mai multor ISP-iști, precum Free, Orange, Bouygues Télécom, SFR, Numéricable și Darty Télécom, să implementeze măsuri care să prevină accesarea de către utilizatori a site-urilor respective, inclusiv prin blocare.

 

S-a încercat să se arate instanței că blocarea site-urilor de streaming ilegal este ineficientă, întrucât utilizatorii pot publica versiuni „în oglindă” ale site-urilor, sub nume diferite, și pot utiliza forumuri pentru a comunica localizarea conținutului piratat.

 

În răspuns, Curtea a afirmat că „imposibilitatea asigurării executării complete și perfecte a deciziilor nu ar trebui să determine instanțele să ignore drepturile de proprietate intelectuală ale creatorilor de conținut”.

 

Însă costurile asociate măsurilor care urmează să fie implementate nu vor fi suportate de către motoarele de căutare sau ISP-iști. „Costul măsurilor impuse nu poate fi impus părților cărora li se solicită implementarea lor”, se arată în decizia Curții.

 

Google, Microsoft, Yahoo și ISP-iștii au la dispoziție două săptămâni pentru a implementa măsurile, care trebuie să dureze 12 luni.

 

Ceea ce dorește industria, de fapt, este să i se confere Asociației pentru Lupta împotriva Pirateriei Audiovizuale (ALPA) dreptul de a solicita automat intermediarilor Internet să ia măsuri, la apariția de „oglinzi” ale site-urilor  care încalcă drepturile de autor, fără să fie nevoie să se mai apeleze la decizia unei instanțe. ALPA a dezvoltat un softwate care poate depista apariția unei „oglinzi” a unei site ilegal care a fost blocat. ALPA dorește ca software-ul să fie recunoscut de către curte, astfel încât să poată gestiona problema și să solicite direct blocarea site-urilor „în oglindă” de către intermediari. Aceste solicitări au la bază un articol din Codul francez privind proprietatea intelectuală (art. L336-2), care permite deținătorilor de drepturi să solicite orice măsuri, împotriva oricui, pentru a opri sau preveni  prejudicierea propriilor interese.

 

Curtea a decis, însă, că în cazul reapariției site-urilor blocate, părțile vizate trebuie să apeleze din nou la instanță, și nu la un simplu software. Dar a lăsat o portiță pentru cenzura privată, încurajând măsurile de „auto-reglementare” prin care actorii Internet și deținătorii de drepturi să coopereze în vederea cenzurării site-urilor „în oglindă”.

 

 „Pentru prima dată, site-urile Internet vor fi blocate de către ISP-iști în numele protecției dreptului de autor, pe baza unor prevederi vagi ale legii HADOPI votată în 2009. Aceasta este o veste foarte proastă, întrucât blocarea apare ca o măsură extrem de periculoasă, având în vedere mai ales riscul inevitabil al supra-blocării de site-uri perfect legal. Dar încurajarea cooperării între actorii Internet și deținătorii de drepturi de autor în vederea blocării site-urilor „în oglindă” care ar putea apărea în viitor este și mai îngrijorătoare. (...) această decizie susține încă o dată formele de cenzură privată care se dezvoltă pretutindeni în Internet, prejudiciind drepturile fundamentale. Actorii Internet vizați trebuie, de acum înainte, să transmită în mod clar refuzul de a juca rolul unei poliții private.” a declarat Félix Tréguer, membru fondator al La Quadrature du Net.

 

Asociația a elaborat o notă prin care subliniază faptul că măsurile solicitate de către deținătorii de drepturi încalcă legislația europeană  și atrage atenția asupra lipsei bazei legale pentru astfel de solicitări. Site-urile web în cauză au luat deja măsuri pentru a-și anunța vizitatorii în legătură cu noile nume de domenii și alte modalități de a accesa conținutul.

 

Informații suplimentare:

Licenţă: Creative Commons Atribuire 3.0