De ce ar trebui să mulțumim SOPA și ACTA

  • Posted on: 5 July 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi  10.13

Susținătorii drepturilor civile digitale pot fi recunoscători industriei de proprietate intelectuală, care angajează prea mulți lobby-ișri și prea puțini strategi. Lobby-știi sunt experți în vânzări, ei vând potențialilor clienți sau angajatori lucruri incredibile, acorduri internaționale, directive, posibilitatea de a opri timpul în loc și de a profita de vechi modele de afaceri fără să fie nevoie de inovație sau creativitate; vând fum și oglinzi. Această abordare este cea care a condus la propuneri precum SOPA în Statele Unite și ACTA în Europa și la nivel internațional. Această viziune îngustă a inspirat mișcări semnificative în favoarea drepturilor digitale, precum cea care a adus pe străzile Europei mii de cetățeni într-o friguroasă zi de februarie care va fi văzută, sperăm, ca ziua care a contribuit la conservarea patrimoniului digital.

Pentru industria europeană de conținut, ACTA a însemnat doar costuri și niciun beneficiu potențial. Însă, așa cum se întâmplă întotdeauna, acordul a fost promovat de către companii de lobby multinaționale, în principal americane, care promit lumea, dar care nu ajung la rezultatele dorite. Prevederile ACTA urmau să devină realitate, industria de conținut trebuia doar să aștepte în liniște. Comisia Europeană era pe punctul de a lansa o directivă care să prevadă sancțiuni penale. Uniunea Europeană plănuia să revizuiască problematica Directivă privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, pe care mulți deținători de drepturi o percepeau ca modalitate de consolidare a politicilor europene represive în spațiul digital. Nu exista niciun semn care să indice faptul că executivul european urma să consolideze legislația privind protecția datelor cu caracter personal, astfel încât să prevină utilizarea abuzivă a datelor de către intermediari care implementează politici arbitrare la nivelul propriilor rețele. Comisia avea un șir lung de măsuri de privatizare a aplicării prevederilor legale, în stilul art.27.3 al ACTA, fie deja în vigoare, fie planificate. Industria europeană de conținut trebuia doar să se asigure că atenția public este distrasă de la aceste planuri. Și apoi a apărut ACTA.

Datorită SOPA, cetățenii europeni au înțeles mai bine pericolele aferente ACTA. Datorită campaniei anti-ACTA, lansarea de către Comisia Europeană a directivei privind sancțiuni penale ar reprezenta o nebunie politică. Datorită ACTA, Parlamentul European înțelege mai bine cât de dăunătoare este Directiva privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, iar orice revizuire, în cazul în care Comisia are curajul să lanseze un astfel de proces, are mai multe șanse să îmbunătățească Directiva decât să adauge mai multe măsuri represive. Se pare că Cecilia Malmström, comisarul european pentru afaceri europene, a solicitat o îmbunătățire a Directivei privind protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, astfel încât să fie împiedicată reținerea de date de către statele membre.

Proiectele de “auto-reglementare” ale Comisiei Europene au eșuat unul câte unul, Comisia bazându-se acum pe terorism și protecția copiilor ca argument pentru a susține în continuare privatizarea aplicării prevederilor legale. Insă și aici există probleme, întrucât proiectul CleanIT, finanțat de către Comisie, devine mai eficient ca studiu de caz în ceea ce privește incompetența, decât ca instrument de luptă împotriva terorismului.

Efectul ACTA este evident nu doar în cazul unor propuneri specifice de politici. Se pare că președintele Comisiei, Manuel Barroso, este furios (și pe bună dreptate) nu doar pentru că ACTA a făcut Comisia să pară nedemocratică, ci și pentru că serviciile comisarului De Gucht au fost atât de absorbite de propria importanță încât nu au putut prevedea inevitabila furtună. Drepturile digitale, ca și chestiune politică, au ajuns de la periferie în centrul preocupărilor decidenților politici europeni.

Acest succes a însemnat mulți ani de muncă. De la campania privind patentele pentru software până la reținerea datelor, activiști cu viziune, energie și dedicație au petrecut ani întregi sperând, atunci când nu exista niciun motiv plauzibil pentru speranță, luptând, atunci când perspectiva unei victorii părea absurdă, și muncind, atunci când munca lor părea zadarnică.

Deși a fost respinsă în Parlamentul European, ACTA nu este sfârșitul. ACTA este începutul.

Mulțumiri ACTA. Mulțumiri activiștilor. Si mulțumiri lobby-știlor pro-ACTA, fără de care acest succes nu ar fi fost posibil.

Articol de Joe McNamee – EDRi

Licenţă: Creative Commons Atribuire 3.0

Ce părere ai?

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.