lobby

Noile reguli europene privind protecția datelor – mai slabe decât cele existente?

  • Posted on: 6 June 2013
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.11

Propunerea de Regulament privind protecția datelor, lansată de către Comisia Europeană în ianuarie 2012, este în momentul de față dezbătută de către membrii Parlamentului European, care încearcă să decidă asupra votului care se va da în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, posibil la începutul lunii iulie 2013.

Propunerea de regulament, care are peste 4000 de amendamente, abordează chestiuni precum dreptul de a fi uitat, portabilitate datelor, realizarea de profiluri ale utilizatorilor, consimțământul și accesul la propriile date cu caracter personal.

Unele dintre amendamente sunt rezultatul unor activități continue de lobby desfășurate de către companii majore și par să aibă scopul de a întârzia procesul de adoptare a regulamentului și de a submina drepturile fundamentale ale omului. Peter Hustinx, șef al Autorității Europene pentru Protecția Datelor, a atras atenția asupra faptului că reglementarea europeană este în pericol să eșueze din cauza „lobby-ului excesiv” al corporațiilor și al altor entități care sunt împotriva revizuirii legislației privind protecția vieții private.

Grupurile de lobby susțin că o protecție puternică a datelor cu caracter personal va genera o regresie socială și economică și că principii precum consimțământul sunt nesustenabile din punct de vedere economic și ar trebui moderate.

Statele Unite ale Americii au solicitat de câteva ori, în mod public, slăbirea drepturilor cetățenilor europeni. În cadrul conferinței „Computers, Privacy and Data Protection” din ianuarie 2013, de la Bruxelles, Stewart Robinson, consilier juridic în cadrul Misiunii SUA pe lângă UE, a condamnat propunerile europene și a declarat că drepturile sunt „ceea ce noi (guvernul) vă dăm”.

Propunerea de regulament UE privind protecția datelor și activitățile de lobby: exemplul Federației Bancare Europene

  • Posted on: 6 December 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.23

În contextul avansării discuțiilor asupra propunerii de regulament privind protecția datelor cu caracter personal, grupurile de lobby europene devin tot mai active. Un exemplu în acest sens este Federația Bancară Europeană (EBF), care a transmis Parlamentului European o scrisoare în care își exprimă poziția cu privire la Propunerea de regulament și formulează o serie de propuneri de amendare. Câteva dintre aceste amendamente au fost preluate ca atare de către Comisia pentru piață internă și protecția consumatorilor.

Pe scurt, EBF vrea mai obligații mai slabe referitoare la notificarea încălcării securității datelor, o mai mare libertate în ceea ce privește realizarea de profiluri ale utilizatorilor, consimțământ implicit, amenzi reduse și mai multe condiții pentru prelucrarea legală a datelor: a) prelucrarea datelor preluate din liste sau documente disponibile publicului, care ar trebui să fie întotdeauna legală; b) prelucrarea „necesară pentru apărarea unui interes, colectare de probe într-o acțiune judiciară sau intentarea unei acțiuni în justiție”.

EBF vrea ca operatorii să poată folosi consimțământul implicit al utilizatorilor pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, fără să invoce însă niciun motiv specific pentru lipsa dorinței sau a capacității de a solicita consimțământul explicit. De asemenea, EBF vrea eliminarea prevederilor conform cărora consimțământul este solicitat în situații în care există un dezechilibru semnificativ între operator și persoana vizată. Aici este măcar oferit un motiv, acela că situația respectivă s-ar aplica în cazul băncilor.

O altă propunere vizează reducerea amenzilor care pot fi aplicate de către autoritățile pentru protecția datelor în cazurile în care operatorii încalcă prevederile legale – propunerea Comisiei Europene prevede cifra de 1 milion de euro sau 2% din cifra de afaceri globală anuală ca valoare maximă a amenzilor pentru cele mai grave încălcării ale legii. EBF propune eliminarea celei de-a doua părți a prevederii, considerând că impunerea unor astfel de amenzi ar fi neproporțională.

De ce ar trebui să mulțumim SOPA și ACTA

  • Posted on: 5 July 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi  10.13

Susținătorii drepturilor civile digitale pot fi recunoscători industriei de proprietate intelectuală, care angajează prea mulți lobby-ișri și prea puțini strategi. Lobby-știi sunt experți în vânzări, ei vând potențialilor clienți sau angajatori lucruri incredibile, acorduri internaționale, directive, posibilitatea de a opri timpul în loc și de a profita de vechi modele de afaceri fără să fie nevoie de inovație sau creativitate; vând fum și oglinzi. Această abordare este cea care a condus la propuneri precum SOPA în Statele Unite și ACTA în Europa și la nivel internațional. Această viziune îngustă a inspirat mișcări semnificative în favoarea drepturilor digitale, precum cea care a adus pe străzile Europei mii de cetățeni într-o friguroasă zi de februarie care va fi văzută, sperăm, ca ziua care a contribuit la conservarea patrimoniului digital.

Pentru industria europeană de conținut, ACTA a însemnat doar costuri și niciun beneficiu potențial. Însă, așa cum se întâmplă întotdeauna, acordul a fost promovat de către companii de lobby multinaționale, în principal americane, care promit lumea, dar care nu ajung la rezultatele dorite. Prevederile ACTA urmau să devină realitate, industria de conținut trebuia doar să aștepte în liniște. Comisia Europeană era pe punctul de a lansa o directivă care să prevadă sancțiuni penale. Uniunea Europeană plănuia să revizuiască problematica Directivă privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, pe care mulți deținători de drepturi o percepeau ca modalitate de consolidare a politicilor europene represive în spațiul digital. Nu exista niciun semn care să indice faptul că executivul european urma să consolideze legislația privind protecția datelor cu caracter personal, astfel încât să prevină utilizarea abuzivă a datelor de către intermediari care implementează politici arbitrare la nivelul propriilor rețele. Comisia avea un șir lung de măsuri de privatizare a aplicării prevederilor legale, în stilul art.27.3 al ACTA, fie deja în vigoare, fie planificate. Industria europeană de conținut trebuia doar să se asigure că atenția public este distrasă de la aceste planuri. Și apoi a apărut ACTA.

ACTA – nu am câștigat încă

  • Posted on: 26 April 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.8

După ce David Martin, desemnat ca raportor pentru ACTA în Parlamentul European, a anunțat că le va recomanda colegilor săi să voteze împotriva ACTA, s-a răspândit presupunerea că acesta ar fi sfârșitul ACTA. Dar această presupunere este greșită și periculoasă.

Lucrurile în Parlamentul European arată în felul următor. Dosarul ACTA a fost repartizat la cinci comisii parlamentare – patru dintre ele vor întocmi avize, în timp ce responsabilitatea pentru raportul final aparține Comisiei pentru comerț internațional (INTA). Dintre cei patru parlamentari responsabili pentru avize, doi sunt încă în favoarea ACTA – Marielle Gallo (EPP, Franța) și Jan Zahradil (ECR, Cehia), iar doi se opun – Amelia Andersdotter (Verzi/EFA, Suedia) și Dimitrios Droutsas (S&D, Grecia). Pe lângă faptul că susține ACTA, Jan Zahradil este cunoscut și pentru că a fost unui dintre cei 28 de parlamentari care au votat, săptămâna trecută, împotriva unei rezoluții a Parlamentului European care să limiteze exportarea instrumentelor de cenzură către regimuri autocratice.