Scrisoare deschisă: rețelele comunitare sunt esențiale pentru accesibilitatea Internetului

Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), împreună cu peste 30 de rețele comunitare și furnizori de servicii de acces la Internet din întreagă Europă și 40 de organizații din societatea civilă, au semnat o scrisoare deschisă în sprijinul rețelelor comunitare din Europa. Scrisoarea a fost trimisă pe 16 martie factorilor de decizie europeni și conține recomandări pentru sprijinirea acestor inițiative cetățenești care furnizează o cale alternativă, democratică și sustenabilă de a administra infrastructuri de comunicație electronică.

European Community Networks (Rețele Comunitare Europene) este o grupare din ce în ce mai mare de organizații care operează infrastructuri locale de comunicații, operate ca un bun comun, nu pentru profit. Factorii de decizie la nivel național și european au neglijat, în mare parte, existența rețelei și nevoile ei specifice. Iată câteva puncte asupra cărora solicităm atenție și dezbatere:

• Revizuiți cadrul legal și să îndepărtați poverile legislative inutile, cum a fi taxele și birocrația care sunt inutile sau chiar nelegitime atunci când sunt impuse micilor entități nonprofit!
• Nu mai împiedicați partajarea conexiunilor la Internet! Această partajare poate juca un rol critic în promovarea unei utilizări mai echitabile și mai sustenabile a infrastructurii de comunicații electronice.
• În privința conexiunilor Wi-Fi, factorii de decizie ar trebui să extindă benzile de frecvență a căror utilizare este liberă (exceptată de la licențiere). De asemenea, noi benzi de frecvență ar trebui deschise (exceptate de la licențiere).
• Accesul la rețelele finanțate din fonduri publice ar trebui să fie garantat pentru entități nonprofit cum sunt rețelele comunitare și pentru micile întreprinderi, contra unui cost rezonabil și proporțional.
• Legislația trebuie să incurajeze programele libere instalate pe echipamente radio de către utilizatorii finali și de către operatori, astfel încât drepturile utilizatorilor să fie protejate.
• Facem un apel către legiuitorii UE pentru a se opune oricăror obligații de păstrare generalizată a datelor de trafic și pentru închiderea oricăror portițe în acest sens, existente în legislația UE.
• Introduceți inițiativele de politici publice, care pot ajuta la sprijinirea rețelelor comunitare și beneficiilor conexe aduse de acestea!
• Cerem autorităților de reglementare naționale și europene să ofere mai multă atenție activităților noastre în procesul de formulare a reglementărilor din domeniu.

  ---

Iată mai jos scrisoarea deschisă:

"PREAMBUL

Reprezentăm European Community Networks (Rețele Comunitare Europene), o grupare din ce în ce mai mare de organizații care operează infrastructuri locale de comunicații electronice, uneori federate la nivel regional sau național. Aceste rețele, majoritatea furnizând și servicii de acces la Internetul global, sunt operate ca un bun comun. Adică, în loc să facem asta pentru profit, țelul nostru de bază este furnizarea de conectivitate la rețea bazată pe principii de guvernanță democratică, incluziune socială, educație și drepturile omului în materie de tehnologii de comunicare.

Organizațiile noastre variază în mod semnificativ în termeni de dimensiune, tipuri de infrastructură de rețea și cultură politică. Cu toate acestea, în ciuda acestei diversități, suntem uniți de un obiectiv comun, și anume să construim rețele care satisfac nevoile de comunicație ale oamenilor (nu ale obiectelor și mașinăriilor), prin rețele care sunt construite și administrate de comunitățile noastre, pentru comunitățile noastre, având ca scop emanciparea, accesibilitatea și reziliența locală.

Astăzi, împreună furnizăm conectivitate în bandă largă nu doar la zeci de mii de cetățeni europeni rezidenți atât în mediul rural cât și urban, ci și la organizații care includ companii mici și mijlocii, școli, centre medicale, proiecte sociale și multe altele. În multe cazuri, ne-am depășit competitorii clasici furnizând conectivitate la Internet mai ieftină și mai rapidă decât operatorii tradiționali. Mulțumită infrastructurilor noastre și prin diversele noastre activități, sprijinim experimente științifice și inginerești, ajutăm furnizori de servicii de găzduire și acces locali să colaboreze pentru a investi împreună și a-și împărți costurile, sprijinim alfabetizarea digitală și suveranitatea digitală prin workshop-uri și alte activități educaționale.

Cu toate acestea, în ciuda tuturor acestor realizări, factorii de decizie la nivel național și european au neglijat, în mare parte, existența noastră și nevoile noastre specifice în ceea ce privește reglementarea. Chiar mai rău, reglementările existente de multe ori ne îngreunează inițiativele, făcând munca participanților și voluntarilor noștri mai grea decât ar trebui să fie. De aceea, cu ocazia începerii lucrului la codul european al comunicațiilor electronice, am decis să intrăm în contact cu dumneavoastră și să ne exprimăm ideile și recomandările privind viitorul cadrului legal de reglementare a activităților noastre.

1. Înlăturarea poverilor legislative și financiare inutile

În primul rând, vă cerem să revizuiți cadrul legal și să îndepărtați poverile legislative inutile, cum a fi taxele și birocrația care sunt inutile sau chiar nelegitime atunci când sunt impuse micilor entități nonprofit. În Belgia, de exemplu, taxa de înregistrare pe care operatorii de telecomunicații trebuie să o plătească autorității naționale de reglementare în telecomunicații este de 676€ pentru înregistrarea inițială plus 557€ pentru fiecare an după aceea (pentru organizațiile cu venituri de mai puțin de 1 milion de euro, categorie în care se încadrează majoritatea rețelelor comunitare). Chiar și astfel de mici taxe pot împiedica creșterea micilor rețele care pot deservi în mod eficient zeci de gospodării. În Franța, Spania și Germania nu există astfel de taxe, ceea ce ar putea explica de ce ecosistemul rețelelor comunitare este mult mai dinamic în aceste țări. Codul pentru comunicațiile electronice propus are ca scop armonizarea procedurilor pentru taxele de declarare (înregistrare inițială) cât și pentru taxele administrative (costurile anuale). Legiuitorii europeni trebuie să se asigure că aceste taxe impuse de autoritățile naționale de reglementare în telecomunicații sunt inexistente sau neglijabile pentru furnizorii de servicii nonprofit și rezonabile și proporționale pentru întreprinderile mici și micro. De asemenea, taxele gândite pentru marile firme din sectorul telecomunicațiilor nu ar trebui să se aplice operatorilor mici și nonprofit.

2. Înlăturarea răspunderii intermediarilor în contextul partajării conexiunii la Internet

Anumite legi încearcă să interzică partajarea conexiunilor la Internet între mai mulți utilizatori prin instituirea răspunderii personale a titularului de contract pentru toate comunicațiile care au loc prin intermediul conexiunii sale Wi-Fi, creându-se astfel riscuri din punct de vedere legal pentru cei care-și partajează conexiunea la Internet. În Germania, posesorii de drepturi de autor au folosit doctrina ”încălcării indirecte a drepturilor de autor” pentru a împiedica creșterea rețelelor comunitare. În Franța, la fel, legislația drepturilor de autor instituie un regim de răspundere secundară care creează incertitudine din punct de vedere legal pentru cei care își partajează conexiunea la Internet cu alții. Conceptul de „simplă transmitere”, prezent încă din 2000 în legislația europeană în directiva privind serviciile societății informaționale, trebuie să fie garantat și extins la punctele de acces fără fir de mică acoperire. În același spirit, termenii contractuali care interzic abonaților să-și partajeze conexiunile cu alții ar trebui interziși. Promovarea dreptului de a partaja conexiunile la Internet este cu atât mai vital cu cât ținem cont de crizele economice și ecologice, precum și creșterea rapidă a populațiilor care nu își permit accesul la Internet. În acest context, partajarea conexiunilor la Internet poate juca un rol critic în promovarea unei utilizări mai echitabile și mai sustenabile a infrastructurii de comunicații electronice.

3. Extinderea benzilor de frecvență a căror utilizare este liberă (exceptată de la licențiere)

Nu doar punctele de acces fără fir la Internet pot fi partajate, ci și infrastructura intangibilă care stă la baza comunicațiilor radio. Tehnologia Wi-Fi folosește benzi de frecvență libere (exceptate de la licențiere) din spectrul radio și este un instrument fundamental pentru rețelele comunitare care sunt dispuse să instaleze infrastructură de acces la Internet ieftină și flexibilă. Totuși, benzile de frecvență disponibile pentru Wi-Fi sunt foarte limitate. Nu doar că aceste benzi sunt din ce în ce mai congestionate în zonele dens populate, dar sunt expuse și unor noi standarde care folosesc aceste benzi de frecvență (cum ar fi LTE-U) care dăunează performanței comunicațiilor Wi-Fi. Nu în ultimul rând, pentru folosirea liberă a benzilor de frecvență folosite de tehnologia Wi-Fi (5,6 GHz și 2,4 GHz) există limitări de natură administrativă impuse de autoritățile de reglementare în comunicații, care împiedică folosirea lor pentru conexiuni radio la distanțe mai mari. Ținând cont de acestea, este nevoie de o abordare nouă în ceea ce privește administrarea spectrului radio. Factorii de decizie ar trebui să extindă benzile de frecvență a căror utilizare este liberă (exceptată de la licențiere). De asemenea, noi benzi de frecvență ar trebui deschise (exceptate de la licențiere), acesta fiind scenariul preferat, sau, cel puțin, puse la dispoziție pentru autorizare printr-un sistem accesibil și flexibil. Astfel de benzi de frecvență includ, de exemplu, așa-zisele spații albe în benzile joase de frecvență (care permit conexiuni ieftine și robuste la distanțe mari), cât și benzile de frecvență de 12GHz și 60GHz (pentru care echipamentele radio sunt accesibile din punct de vedere al costurilor și care pot ajuta la construirea de legături punct-la-punct de mare viteză). O dată făcute disponibile pentru rețelele comunitare, aceste benzi de frecvență pot ajuta la implementarea și expansiunea de infrastructuri de comunicație fără fir ieftine și robuste.

4. Actualizarea regulilor de acces deschis la infrastructurile de comunicații electronice

Rețelele construite pe banii contribuabililor ar trebui să fie tratate ca bunuri comune și, prin urmare, să nu fie controlate de corporații. Astăzi, administrarea și exploatarea acestora este, de cele mai multe ori, delegată de autoritățile publice unor operatori de rețea corporativi. Aceste entități, de obicei, adoptă scheme agresive de stabilire a prețurilor proiectate pentru operatorii tradiționali, ceea ce face extrem de scump pentru micii furnizori de servicii de acces la Internet să se interconecteze cu aceste rețele. Accesul la rețelele finanțate din fonduri publice ar trebui să fie garantat pentru entități nonprofit cum sunt rețelele comunitare și pentru micile întreprinderi, contra unui cost rezonabil și proporțional. În mod similar, de multe ori rețelele comunitare nu pot avea acces la infrastructurile private ale operatorilor tradiționali, deși aceasta este singura cale de a conecta abonații doritori. În fapt, pe multe dintre piețele europene, implementarea de rețele de fibră optică (re)crează situația de monopol prin scheme de stabilire a prețurilor care împiedica micii jucători de pe piață să acceseze aceste rețele private. Factorii de decizie și autoritățile de reglementare ar trebui să se asigure că fiecare zonă geografică este acoperită de cel puțin un operator de telecomunicații care are o ofertă de interconectare la prețuri accesibile pentru micii jucători de pe piața de telecomunicații.

5. Protejarea programelor libere și a libertății utilizatorilor în ceea ce privește echipamentele radio

În 2014, Uniunea Europeană a adoptat Directiva 2014/53 privind echipamentele radio. Deși Directiva urmărește implementarea unor politici sănătoase, rezultatul real este că s-ar putea să împiedice dezvoltarea rețelelor comunitare. În fapt, rețelele comunitare au nevoie să înlocuiască programele incluse de producătorii echipamentelor radio cu programe libere și deschise create special pentru satisfacerea nevoilor rețelelor comunitare, ceea ce duce la îmbunătățirea securității informatice și încurajează reciclarea echipamentelor, printre alte beneficii. Articolul 3.3(i) al Directivei pune presiune pe producătorii de echipamente radio să asigure conformitatea programelor care rulează pe aceste dispozitive cu cadrul normativ european. Prin urmare, producătorii de echipamente au o motivație puternică să prevină terții de la a înlocui programele instalate de producător sau de la a aduce orice modificare echipamentelor. Prin urmare, cerem factorilor de decizie să creeze o excepție generală pentru toate programele libere instalate pe echipamente radio de către utilizatorii finali și de către operatori (cei din urmă fiind responsabili dacă programele lor duc la încălcări ale cadrului normativ), astfel încât drepturile utilizatorilor să fie protejate.

6. Abrogarea obligațiilor de retenție generalizată a datelor

Rețelele comunitare se străduiesc să protejeze drepturile omului în rețelele de comunicație și, în particular, dreptul la viața privată și confidențialitatea comunicațiilor. Deși salutăm hotărârile recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene care spun că retenția generalizată a metadatelor nu respectă Carta Drepturilor Fundamentale, suntem îngrijorați de faptul că o serie de state membre țin cu tot dinadinsul să eludeze aceste hotărâri pentru a-și proteja capacitățile de supraveghere generalizată. Cum legiuitorii UE încep discuțiile privind revizuirea Directivei ePrivacy, facem un apel către aceștia pentru a se opune oricăror obligații de retenție generalizată a datelor și pentru închiderea portițelor existente în legislația UE, pentru a se asigura că pot fi impuse furnizorilor de servicii de găzduire și acces doar obligații țintite și limitate de retenție a datelor.

7. Sprijinirea directă, direcționată și publică

Nenumărate alte inițiative de politici publice pot ajuta la sprijinirea rețelelor comunitare și beneficiilor conexe aduse de acestea. Astfel de politici includ mici grant-uri, crowd-funding și subvenții pentru ajutarea rețelelor comunitare să cumpere servere și echipamente radio, comunicarea diverselor inițiative, acces la infrastructuri publice (de exemplu, acces la acoperișul unei clădiri publice pentru instalarea unei antene), dar și sprijin în activitățile de cercetare privind transmisiile radio, metode de rutare, programare sau criptare. Așa cum multe autorități locale au descoperit, sprijinirea rețelelor comunitare este o politică sănătoasă. Ținând cont de faptul că legiuitorii UE merg înainte cu inițiativa WiFi4EU, ținem să reamintim că noi am fost deschizători de drumuri în privința diverselor modele de furnizare gratuită a accesului la Internet prin intermediului punctelor de acces publice. Considerăm că fondurile publice investite în această inițiativă ar trebui să meargă cu precădere la grupuri care folosesc abordarea de jos în sus (bottom-up), sprijinind astfel grupuri locale care pot promova evoluția și coeziunea comunităților locale, pot proteja competiția și pot atinge obiectivele de politici publice, la o fracțiune din costul cerut de operatorii tradiționali de telecomunicații.

8. Deschiderea procesului decizional pentru rețelele comunitare

Deși am intrat de multe ori în parteneriate cu municipalități și autorități publice locale, cerem autorităților de reglementare naționale și europene să ofere mai multă atenție activităților noastre în procesul de formulare a reglementărilor. Rețelele comunitare au atât expertiza cât și legitimitatea necesară pentru a fi parte integrantă în dezbaterile tehnice și juridice ce privesc rețelele de comunicații, discuții în care operatorii tradiționali, comerciali, sunt supra-reprezentați. Rețelele comunitare pot aduce un punct de vedere informat la aceste dezbateri, având ca rezultat un proces de dezvoltare a politicilor publice care reflectă mai bine interesul publicului.

Vă mulțumim pentru atenție și așteptăm cu nerăbdare să discutăm împreună pe marginea acestor subiecte importante.


Semnatari principali (rețele comunitare bazate în Europa):

020wireless (Olanda)
AIL-Network (Franța)
Alsace Réseau Neutre (Franța)
Aquilenet (Franța)
Association Ribaguifi - Eresué 2.0 (Spania)
Asoc. SevillaGuifi (Spania)
Common Net (Italia)
FAImaison (Franța)
FDN (Franța)
FFDN (Franța)
Franciliens.net (Franța)
Freifunk.net (Germania)
Fundació guifi.net (Spania)
Funkfeuer (Austria)
Grenode (Franța)
Grifon (Franța)
Ilico (Franța)
Illyse (Franța)
Iloth (Franța)
Neutrinet (Belgia)
Ninux.org (Italia)
Open Network in Croatia (Croația)
Progetto Neco (Italia)
Progetto Wireco Ciminna (Italia)
Rézine (Franța)
Sarantaporo.gr NPO (Grecia)
SCANI (Franța)
Tetaneutral.net (Franța)
Tourraine Data Network (Franța)
Wireless België (Belgia)
Wireless Leiden (Olanda)
WirelessPT.net (Portugalia)
Wlan slovenija (Slovenia)

Organizații susținătoare (semnează în susținerea abordării generale și/sau a anumitori propuneri din scrisoarea deschisă):

ApTI (România)
ARTICLE 19 (Marea Britanie)
Bits of Freedom (Olanda)
BlueLink.net - Civic Action Network (Bulgaria)
Brazilian Association of Digital Radio (Brazilia)
Chaos Computer Club (Germania)
Chaos Computer Club Lëtzebuerg (Luxemburg)
Colnodo (Columbia)
Common Ground (Germania)
Commons Network (UE)
EDRi (UE)
EFF (SUA)
epicenter.works (Austria)
Free Knowledge Institute (Olanda)
Free Software Foundation Europe (UE)
Frënn vun der Ënn (Luxemburg)
GreenNet (Marea Britanie)
hackAIR (UE)
Initiative für Netzfreiheit (Austria)
Instituto Bem Estar Brasi (Brazilia)
Instituto Nupef (Brazilia)
La Quadrature du Net (Franța)
MAZI (UE)
netCommons (UE)
netHood (Elveția)
Network Bogotá (Columbia)
NEXTLEAP (UE)
NURPA (Belgia)
Nuvem (Brazilia)
One World Platform (Bosnia Herțegovina)
Open Rights Group (Marea Britanie)
Open Technologies Alliance- GFOSS (Grecia)
P2P Foundation (Olanda)
P2P Lab (Grecia)
PIE News Project (UE)
Project Arig (Israel)
Rhizomatica (Mexic)
Renewable Freedom Foundation (Germania)
VECAM (Franța)
Xnet (Spania)
Zenzeleni Networks (Africa de Sud)"

Foto: “Networking” by Gabriel F is licensed under CC BY 2.0