Reacții după decizia CJUE de invalidare a Directivei privind reținerea datelor

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 12.7

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, în 8 aprilie, că legislația UE privind supravegherea în masă contravine dreptului european. Cazul a fost adus în fața Curții de către organizația Digital Rights din Irlanda, împreună cu Grupul de Lucru pentru Reținerea Datelor din Austria.

Deși va dura ceva timp până când se va clarifica ce urmează să se întâmple în acest domeniu, comentariile inițiale din partea unor actori importanți pot oferi câteva indicii în această privinţă.

Comentariul poate cel mai remarcabil aparține comisarului Cecilia Malmstroem, care are obligația legală de a se asigura că prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale sunt respectate. Comisarul a lăsat să se înţeleagă faptul că serviciile sale sunt pe deplin conștiente, de cel puțin trei ani, de incompatibilitatea dintre Directiva privind reținerea datelor și legislația europeană primară, dar au ales să nu facă nimic.

„Decizia Curții aduce claritate și confirmă concluziile critice referitoare la proporționalitate din raportul de evaluare al Comisiei din 2011, prin care se analiza implementarea Directivei privind reținerea datelor. Comisia Europeană va analiza acum cu atenție această decizie și efectele sale.”

Curtea de Justiție nu a oferit niciun indiciu privind implicațiile deciziei sale asupra legislațiilor naționale. Ministrul Justiției din Luxemburg, Félix Braz, a anunțat la scurt timp după pronunțarea deciziei, că „legislația națională, deși a fost adoptată în aplicarea Directivei invalidate de Curte, va rămâne în vigoare și va continua să fie obligatorie pentru operatorii telecom.”

El a adăugat că „trebuie efectuată o analiză detaliată a legislației naționale, pentru a se stabili rapid dacă respectarea drepturilor fundamentale în contextul legislației noastre poate fi considerată adecvată prin raportare la cerințele Curții [...] în special în ceea ce privește chestiunile legale de accesarea datelor de către autoritățile judiciare și definiția noțiunii de infracțiune gravă.”

Guvernul României nu a avut nicio reacție față de decizia CJUE, dar, la o zi după pronunțarea acesteia, a hotărât să extindă monitorizarea în masă a cetățenilor printr-un nou proiect de lege conform căruia toți cetățenii care se conectează la rețele WiFi gratuite trebuie să-și declare identitatea,  operatorii fiind obligați să rețină aceste date pentru o perioadă de minim 6 luni. De asemenea, utilizatorii trebuie să prezinte un act de identitate dacă vor să cumpere o cartelă telefonică pre-plătită. Toți utilizatorii de cartele pre-plătite din România trebuie să se întregistreze în termen de 6 luni, în caz contrar cartelele lor urmând să fie dezactivate. Impactul asupra drepturilor omului? Niciunul, potrivit Ministerului Justiției.

Ministrul educației, științei și comunicațiilor din Finlanda, Krista Kiuru, a salutat decizia CJUE: „În mod evident, trebuie să eliminăm paragrafele care au fost adoptate ca urmare a Directivei. Vom adera bucuroși la această decizie. Dacă vrem ca Finlanda să fie o țară model atunci când vine vorba despre protecția datelor, legislația noastră trebuie să fie conformă cu drepturile fundamentale ale cetățenilor.” Decizia CJUE ar putea avea impact și asupra unor inițiative legislative din Finlanda, precum cea referitoare la o lege privind monitorizarea online.

Licenţă: Creative Commons Atribuire 3.0