România își definitivează poziția oficială de negociere pentru reforma copyright (rezumatul dezbaterii de la Ministerul Culturii)
Articolul 11 - Taxa pe link
| Argumentele PRO sunt invocate de unii editori de presă și de reprezentanții organismelor de gestiune colectivă a dreptului de autor* |
Argumentele pentru care |
|---|---|
|
Propunerea este în acord cu studiul de impact al Comisiei Europene și cu celelalte directive europene existente |
Studiul de impact al Comisiei Europene nu ia în considerare comentariile primite pe durata consultărilor publice din martie-iunie 2016 și a fost criticat de European Parliamentary Research Service: “the IA [Impact Assessment], which is very dense, is based on limited quantitative data”; “[the Impact Assessment] would also perhaps have benefited from a more detailed assessment of social impacts and impacts on fundamental rights”; “concerning rights in (press) publications, it would have been useful if the IA had provided more thorough reasoning regarding the new ancillary right”. Un studiu de 300 de pagini comandat de Comisia Europeană a fost ținut ascuns fiindcă nu justifica necesitatea introducerii unor astfel de noi drepturi de autor. |
| Nu este afectat dreptul la informare fiindcă noul drept pentru editori nu are nicio treabă cu libertatea de exprimare |
Editorii vor alege ce rezultate le vor fi afișate utilizatorilor în lista agregatorului de conținut, în funcție de înțelegerile plătite sau gratuite pe care le vor face aceste terțe părți. Utilizatorii nu vor mai avea acces la toată informația disponibilă (ceea ce încalcă articolul 11 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE privind libertatea de a primi și de a oferi informații); Utilizatorii vor fi nevoiți să țină minte link-uri pe dinafară, pe care să le acceseze direct (lucru care este aproape imposibil și în totală neconcordanță cu modul în care evoluează societatea digitală modernă). |
| Creația online este consumată constant și intens, dar traficul asigurat prin agregatorii de conținut nu produce câștigurile înregistrate de aceștia în perioada în care publicau și vindeau conținut pe suport de hârtie |
Editorii de presă mari poate își permit să-și asume o scădere a traficului ce vine din agregatoarele de conținut, însă, pentru publicațiile mici, asta ar însemna închiderea lor completă; În Spania, unde a fost adoptat acest nou drept pentru editori, Google News s-a retras, iar publisherii mici, cu conținut local, au fost nevoiți să închidă instituția. Printre ei: Planeta Ludico, NiagaRank, InfoAliment, Multifriki și Meneame. Citește mai multe despre eșecul implementării unui drept de autor auxiliar în Spania și în Germania aici, aici și aici. |
| Calitatea presei a scăzut pentru că angajații nu sunt plătiți corespunzător |
Noul drept nu va transforma jurnalismul actual în jurnalism de calitate. Înțelegerile între jurnaliști și casele de presă sunt acorduri unilaterale; Propunerea se referă doar la un drept nou pentru editorii de presă, nu spune cum vor fi cheltuiți banii din remunerațiile ce le pot cere de la agregatorii de conținut. Nu există urmarea directă că, în urma acestui drept de autor auxiliar, jurnaliștii vor fi mai bine recompensați și vor scrie materiale de calitate. Nu va fi combătut fenomenul fake news, ci dimpotrivă, se va amplifica. Mica redacție de 1-2 oameni care redactează știri ce induc în eroare (sau “fake news”) va avea cel mai mult de câștigat, pentru că nu va cere bani pentru ca articolele lor să apară în listele de rezultate ale motoarelor de căutare și ale agregatorilor de conținut și vor fi incluse sus în căutări.
|
| În indexarea pe Google, cei mai mulți bani merg către agregator și prea puțini către autorii materialelor | Editorii de presă pot explora modalități noi de monetizare a conținutului lor, oportunități pe care tot mediul digital le oferă. Spre exemplu, autorii articolelor pot fi plătiți prin Patreon.com sau prin implementarea unui sistem de micro plăți. |
| Articolul 11 se aplică doar pentru snippet-uri (extrasul scurt de text care însoțește link-ul pe care vrei sa îl transmiți mai departe) | Propunerea se referă la “digital use” (folosirea online a conținutului), deci nu va include doar snippet-uri, ci și link-uri, scan-uri, newslettere și tweet-uri. |
| Termenul de 20 de ani pentru care s-ar aplica retroactiv propunerea nu este disproporționat | Termenul de 20 de ani pentru care s-ar aplica retroactiv articolul 11 este mult prea mare și nejustificat, iar extinderea sa la publicațiile tipărite, videoclipuri și fotografii nu este o măsură adecvată. |
Articolul 13 - Upload Filter (filtrul de upload)
| Principalele argumente PRO, ale unor editori de presă și ale reprezentanților organismelor de gestiune colectivă | Argumentele CONTRA, pentru care filtrele pentru upload sunt ilegale și propunerea nu trebuie adoptată |
|---|---|
| Obligația ar realiza problema conceptului “value gap”, adică diferența de câștiguri dintre platforme și autori, în care platformele primesc majoritatea banilor, iar autorii beneficiază de remunerații foarte mici pentru creațiile lor. | Remunerația proporțională a autorilor nu ar trebui influențată de impunerea unor mijloace ilegale și foarte costisitoare de implementare a sistemelor de filtrare automată pentru business-urile online. |
| S-ar rezolva problema pirateriei și autorii vor primi banii pe care îi merită, pe care acum îi pierd din cauza neimplementării filtrelor. | Companiile de producție muzicală au recunoscut în raportul lor anual din 2017 că au înregistrat o creștere a veniturilor cu 60,4% din abonamente la servicii muzicale și o creștere generală de 5,9%. Studiul ținut ascuns de Comisia Europeană arată de asemenea că pirateria în rândul jocurilor online chiar aduce în final mai mulți utilizatori care plătesc pentru acele jocuri: “The overall conclusion is that for games, illegal online transactions induce more legal transactions”. |
| Este un sistem pe care companiile și-l pot permite financiar, pentru că unele voci spun că “acesta este business-ul lor și trebuie să plătească”. |
Costurile pentru implementarea filtrelor vor fi foarte mari, în special pentru companiile mici, care nu-și vor putea permite investiția și care vor ieși de pe piață. De exemplu, YouTube și SoundCloud au investit milioane de euro în tehnologiile lor de filtrare.
SoundCloud nu ar fi existat dacă, în urmă cu 10 ani, s-ar fi aplicat un asemenea drept: “The reality is that a startup who is just getting their foot in the door and just trying to prove their concept and get investment, they don’t have the resources to build and maintain these types of [content ID] technologies,” said Laura Dunne, senior policy manager at SoundCloud. “I think it’s fair to say that if this type of obligation existed ten years ago, we wouldn’t exist today.”
|
| Creatorii se consideră defavorizați și vor ca toată lumea să plătească, vor ca drepturile de autor să se moștenească de la o generație la alta, fără ca operele să intre în domeniul public vreodată (nici măcar la 70 de ani de la moartea autorului). |
Inovația are de câștigat prin posibilitatea de a reutiliza și găsi noi întrebuințări operelor. Menținerea operelor sub protecția drepturilor de autor restrictive nu va însemna decât o limită în calea progresului, a răspândirii cunoașterii și a creativității.
Remix-ul nu ar fi posibil, meme-urile, gif-urile ar fi ilegale, caricaturile și parodiile oprite și ar însemna un sistem de cenzură generalizat.
|
| Nu se încalcă protecția datelor cu caracter personal. | În sistemul propus, platformele online trebuie să comunice titularului de drepturi cum a fost folosită opera lui. Deci va fi nevoie de un mecanism de înregistrare a plângerilor, care va trebui să conțină datele cu caracter personal ale celor cărora le-a fost eliminat conținutul. Chiar răspunsul Comisia Juridică a Consiliului recunoaște: “in view of any technological developments, the envisaged proposed measures may lead to an interference with the right to personal data protection, further guarantees will need to be foreseen”. |
| Nu este încălcată libertatea de exprimare. |
În lipsa unei autorizații exprese din partea titularilor de drepturi asupra ce poate sau nu fi încărcat de utilizatori, platformele online trebuie să se pună la adăpost de eventuale interpretări de încălcare a drepturilor de autor. Pentru acestea nu există nicio modalitate de a "preveni disponibilitatea" unui anumit material, fără a fi scanat mai întâi întregul conținut. Astfel se încalcă libertatea de exprimare a utilizatorilor de Internet, prin filtrarea automată, înainte de upload a conținutului. Utilizatorilor li se limitează dreptul de a accesa conținutul disponibil online și de a se exprima liber.
În plus, atunci când li se blochează conținutul, deși se prevede un cvasi mecanism de apel, utilizatori vor trebui să concureze cu echipele de juriști ale marilor companii, să redacteze plângeri în limba engleză și să investească foarte mult timp și efort în disputa cu platforma online.
Consecința va fi că utilizatorii vor renunța să treacă prin astfel de proceduri complicare și se vor autocenzura când vor dori să publice conținut pe Internet - ceea ce va afecta din nou dreptul fundamental de a oferi informații în mod liber.
Mai mult, nedorind să își asume inutil riscuri juridice, platformele pot oricând recurge la a invoca faptul că blocarea conținutului a fost efectuată în baza încălcării termenilor și condițiilor platformei și să ignore parcurgerea mecanismului de redres.
|
| Este respectată legislația europeană în vigoare. |
Există incompatibilitate declarată, evidentă, dintre filtrele de upload și legislația europeană în vigoare. CJUE a hotărât de două ori problema emisiunilor de filtrare proactivă a comunicațiilor de către furnizorii de acces la Internet și furnizorii de servicii de găzduire pe Internet (Scarlet / Sabam C-70/10 și hotărârile Netlog / Sabam C-360-10).
Articolul 13 contravine Cartei drepturilor fundamentale a UE și jurisprudenței Curții Europene de Justiție care spune că intermediarii nu pot fi ținuți responsabili de conținutul găzduit. Vezi studiul Institutului Max Planck care analizează caracterul ilegal al articolului 13.
|
* Vezi scrisoarea unui grup de editori mici de presă care consideră acest drept: “a step away from a forward-looking, modern and diverse European press. It will only make it harder for [them] to grow and develop innovative models”.
Foto: "Pros and Cons, Per, Green, Contra" by Alexas_Fotos is licensed under CC0 (Pixabay).
Add new comment