Scarlet

ACTA și deciziile CJUE în cazurile Sabam vs Netlog și Scarlet vs Sabam – ce am învățat?

  • Posted on: 1 March 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.4

S-a vorbit mult despre recenta decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cazul Sabam vs Netlog și despre impactul acesteia asupra ACTA. Acest articol își propune să sublinieze diferența între realitate și ficțiune.

În ambele cazuri, Sabam vs Netlog și Scarlet vs Sabam , Sabam a solicitat un ordin judecătoresc care să impună filtrarea, în absența unor suspiciuni și în mod nelimitat, a utilizării serviciilor Internet de către cetățeni (găzduire web în cazul Netlog și rețele peer-to-peer în cazul Scarlet), pe cheltuiala furnizorului de servicii. În cazul Netlog, instanțele belgiene au intenționat să se opună unui astfel de ordin judecătoresc, dar au dorit să îl susțină în cazul Scarlet.

Deciziile CJUE în cele două cazuri s-au bazat pe prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale a UE. Politicienii și susținătorii ACTA susțin că ne putem baza pe Cartă ca instrument care să prevină implementarea Acordului în maniere care ar încălca drepturile cetățenilor. În realitate însă, , deciziile Curții nu fac altceva decât să demonstreze faptul că ACTA este un acord periculos.

Conform art.27 din ACTA, statelor semnatare li se solicită să încurajeze cooperarea sectorului privat în scopul aplicării prevederilor legale. Dacă Scarlet sau Netlog ar fi implementat măsurile de filtrare ca acțiuni “voluntare” de cooperare cu Sabam, niciunul dintre cazuri nu ar fi ajuns la CJUE – sau cel puțin nu pentru câțiva ani. Astfel, în baza ACTA, măsurile pe care CJUE le-a considerat a reprezenta încălcări ale vieții private, libertății de comunicare și libertății de a desfășura activități economice ar fi fost implementate în mod arbitrar și ilegal în afara statului de drept.