CEDO

13
Noi
2018
Bogdan Manolea

Libertatea de exprimare trebuie înțeleasă corect și în contextul protecției datelor personale

Scrisoare deschisă către Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal

Vă adresăm această scrisoare deschisă în contextul controverselor publice create de solicitarea pe care ați adresat-o jurnaliștilor de la RISE Project, de a vă furniza informații referitoare la postarea pe pagina de Facebook a unui material jurnalistic.

09
Noi
2018
Bogdan Manolea

Libertate de exprimare vs. viață privată în #teleormanleaks. 11 întrebări frecvente și răspunsurile aferente

Contextul: Scandalul #teleormanleaks a luat o turnură mai putin așteptată, o dată cu o cererea “de a fi uitat” de către unul din personajale principale din episodul numărul 1 al campaniei de presă. Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) se pare că a pus paie pe foc, cu o cerere către Rise Project de a divulga inclusiv sursa informațiilor. Ulterior, Autoritatea a revenit cu precizări (mai degrabă într-un limbaj de lemn), iar Hotnews a publicat un articol cu unul din jurnaliștii Rise pe această temă.

Pentru că suntem o asociație care s-a ocupat și se ocupă de promovarea atât a libertății de exprimare cât și a dreptului la viață privată în mediul online, am primit o serie de întrebări pe care am zis că este bine să încercăm să le punem într-un FAQ public, încercând să fim cât mai puțin subiectivi cu putință.

26
Sep
2017
Redacția ApTI

WEBINAR GRATUIT → Viața privată la locul de muncă: Ce învățăm din decizia CEDO în cazul Bărbulescu?

În 2 octombrie 2017, de la ora 14:00, dezbatem unul dintre subiectele fierbinți ale dreptului la viața privată: supravegherea la locul de muncă a comunicațiilor electronice. Vom profita astfel de decizia Marii Camere a CEDO din cazul Bărbulescu vs. România, din 5 septembrie 2017. La webinar-ul Viața privată la locul de muncă: Ce învățăm din decizia CEDO în cazul Bărbulescu?, împreună cu invitata noastră, avocat Andreea Lisievici (partener PrivacyOne), ne propunem să discutăm impactul cazului amintit asupra folosirii comunicațiilor electronice la locul de muncă, dintr-o perspectivă multiplă.

08
Sep
2017
Bogdan Manolea

Ce trebuie să înțelegem din Decizia Marii Camere a CEDO în cazul Bărbulescu vs România

Acum două zile, a apărut noua hotărâre CEDO Bărbulescu vs. România a Marii Camere. Concluzia nu este diferită de cea enunțată de mine în trecut, deși majoritatea au spus că, inclusiv în circumstanțele din speța respectivă, monitorizarea angajatului a fost ilegală. Dar este important că s-a hotărât că Statele (inclusiv România) au obligația de a se asigura că un angajator nu poate să ia măsuri de supraveghere a angajaților doar pentru că vrea și fără a asigura garanții adecvate împortiva abuzului.

15
Sep
2014
Valentina Pavel
28
Oct
2013
Redacția ApTI

CEDO: Un portal de știri, responsabil pentru comentarii ofensatoare publicate de cititori

Articol preluat din Newsletter-ul 11.20

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, în 10 octombrie 2013, în cazul Delfi AS vs. Estonia, că un portal de știri online este responsabil pentru comentariile ofensatoare postate de către cititori cu privire la articolele publicate.

Curtea a considerat că decizia instanțelor estoniene cu privire la responsabilitatea portalului de știri a reprezentat o restricționare justificată și proporțională a dreptului la liberă exprimare, în special întrucât: comentariile erau puternic ofensatoare; portalul nu a reușit să prevină publicarea lor, a profitat de existența lor și le-a permis autorilor să rămână anonimi; amenda impusă de instanțele estoniene nu a fost excesivă.

Deși portalul a susținut că Directiva europeană privind comerțul electronic, așa cum aceasta a fost transpusă în legislația estoniană, exclude responsabilitatea portalului în acest caz, Curtea a considerat că este de competența instanțelor naționale să soluționeze cazurile legate de interpretarea legislației interne, astfel că nu a abordat acest caz din perspectiva legislației europene.

Decizia CEDO a fost intens dezbătută de către susținători ai libertății de exprimare, care au criticat eșecul „ de a înțelege rolul intermediarilor Internet ca facilitatori ai exercitării dreptului la liberă exprimare”.

11
Oct
2013
Redacția ApTI

Activitățile de supraveghere desfășurate de către Marea Britanie au fost aduse în atenția Curții Europene a Drepturilor Omului

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.19

Ca urmare a dezvăluirilor făcute de Edward Snowden, organizațiile Open Rights Group, Big Brother Watch and English PEN, alături de„hacktivist”-ul și profesorul Constanze Kurz,  au sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în numele tuturor utilizatorilor de Internet din Marea Britanie și Statele Unite, în legătură cu activitățile de supraveghere a Internetului desfășurate de către Marea Britanie

Contestatarii sunt de părere că programele extinse de supraveghere, de tipul Prism (programul Agenției pentru Securitate Națională din SUA) și Tempora (programul britanic) încalcă dreptul la viață privată prevăzut în articolul 8 al Convenției europene a drepturilor omului. Aceștia afirmă că legislația și practica din Marea Britanie nu garantează faptul că ingerințele în acest drept sunt proporționale și în conformitate cu standardele legale adecvate și publicate.

 „Dezvăluirile recente referitoare la faptul că guvernul interceptează, stochează și cercetează datele noastre de pe Internet i-au alarmat pe experți și pe utilizatorii de Internet. Se pare că guvernul a utilizat programul american PRISM pentru a accesa date privitoare la cetățeni britanici, stocate de către companii Internet din SUA.

Subscribe to RSS - CEDO