Biroul Electoral Central (BEC) a publicat o primă serie de decizii care vizează respectarea reglementărilor privitoare la campania electorală în mediul online în perioada 4-6 aprilie 2025. Cele mai multe dintre aceste decizii BEC sunt, de fapt, încălcări ale libertății de exprimare a simplilor utilizatori de rețele sociale. Prin urmare BEC împiedică alegătorii să își exprime liber opiniile și preferințele politice.

Am afirmat în comunicatul nostru de săptămâna trecută, generat de o decizie controversată a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), că această instituție și-a lărgit ilegal domeniul de aplicare a legii audiovizualului la tot conținutul video online. În plus, am afirmat că CNA ia măsuri disproporționate în ceea ce privește acest conținut online, comparativ cu serviciile radio-TV clasice. 

E important de subliniat că nu este vorba doar de un singur caz problematic sau discutabil (de altfel am citat 6 cazuri distincte în comunicatul menționat). Avem de-a face cu o problemă sistemică ce relevă modul inadecvat în care CNA acționează în ceea ce privește conținutul online, ceea ce generează un pericol substanțial de cenzură sistematică pe termen mediu și lung. 

Explicăm în continuare detaliile juridice, tehnice și logice pe care se bazează aceste afirmații:

Un bărbat întreabă oameni, pe stradă, dacă să ia trenul sau metroul până la o stație anume, în Amsterdam. Peste câteva minute, se reîntâlnește cu aceiași oameni pe stradă, doar că acum le știe numele, știe unde lucrează și le cere să confirme aceste informații. Noi vedem toate astea într-o filmare difuzată în emisiunea olandeză Eva, la finalul anului 2024. Bărbatul care a identificat oamenii, pe stradă, este jurnalistul Alexander Klöpping.

Constatăm cu îngrijorare că CNA și-a lărgit de facto jurisdicția la tot conținutul video online, într-un mod abuziv, dincolo de baza legală și, mai mult, a ajuns să ia decizii care echivalează cu acte de cenzură, dispunând ștergerea din online a unor conținuturi protejate de dreptul la libertatea de exprimare sau dreptul la libertatea presei.

ApTI a început în aceasta săptămâna Proiectul numit Generația Generativă: Tinerii și inteligența artificială în era social media. 

Acesta este finanțat prin programul EfectivCivic, dezvoltat de FDSC – Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu RAF – Romanian American Foundation și cu sprijinul CJI – Centrul pentru Jurnalism Independent.

Am contactat instituțiile naționale din România desemnate ca fiind cele care asigură respectarea obligațiilor legate de drepturile omului conform articolului 77 AI Act (Regulamentul UE  privind inteligența artificială) și le-am solicitat răspunsuri despre pregătirea lor în domeniul inteligenței artificiale.

Introducere