ApTI are plăcerea de a anunța lansarea apelului pentru lucrări pentru conferința “Online Privacy: Consenting to your Future”, care va avea loc în 21-22 martie 2013, în Malta, în contextul proiectului european Consent.

Conferința va reuni experți  din sectorul public, mediul academic, industrie și societatea civilă, cu scopul de a discuta riscurile și oportunitățile inerente creșterii ponderii conținutului generat de utilizatori și rețelelor sociale pe Internet. În cadrul conferinței vor fi prezentate rapoarte rezultate în urma cercetărilor desfășurate în cadrul Consent, precum și studii primite în urma apelului pentru lucrări.

Autorii celor mai bune lucrări ar putea beneficia de finanțare pentru acoperirea taxelor de participare, programului social și cazării pe perioada conferinței. În plus, lucrările selectate vor fi publicate în volume ale unor jurnale europene de marcă.

Date importante:

• 3 decembrie 2012: transmiterea abstractelor
• 15 decembrie 2012: anunțarea lucrărilor acceptate
• 28 februarie2012: transmiterea lucrărilor

Mai multe detalii despre subiectele care pot fi abordate în lucrări şi despre transmiterea abstractelor sunt disponibile pe site-ul conferinţei şi în apelul pentru lucrări.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.20

În data de 16 octombrie 2012,  27 de autorități naționale pentru protecția datelor au transmis Google o scrisoare , prin care îi solicită să își îmbunătățească politicile de confidențialitate, acuzând compania de practici ilegale și punând sub semnul întrebării viabilitatea operațiunilor companiei în contextul cadrului de reglementare european.

Ca urmare a deciziei Google de a-și actualiza, începând cu data de 1 martie 2012,  politicile de confidențialitate, prin unificarea într-un singur acord de confidențialitate a a aproximativ 60 de politici diferite aferente serviciilor sale online (servicii de căutare, Gmail, YouTube, Google+ și altele), Grupul de Lucru Articolul 29 a împuternicit autoritatea pentru protecția datelor din Franța (Comisia Națională pentru Informatică – CNIL) să investigheze noua politică Google. CNIL a transmis Google două chestionare, dar răspunsurile furnizate de către companie au fost considerate incomplete și aproximative, în special cele cu privire la chestiuni esențiale cum ar fi descrierea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal sau o listă exactă a politicilor de confidențialitate specifice diferitelor produse, care au fost combinate în noua politică unitară. Bazându-se pe rezultatele investigației CNIL, autoritățile pentru protecția datelor au formulat o serie de concluzii și au făcut o serie de recomandări.

Una dintre principalele critici aduse se referă la faptul că "răspunsurile Google nu au demonstrat angajamentul companiei de a respecta principii esențiale privind protecția datelor – limitarea scopului, calitatea datelor, minimizarea datelor, proporționalitatea și dreptul utilizatorului de a se opune anumitor practici. Într-adevăr, politica de confidențialitate sugerează absența oricărei limitări referitoare la dimensiunea colectării datelor cu caracter personal și potențialele utilizări ale acestor date". Autoritățile europene pentru protecția datelor solicită Google să își asume în mod public angajamentul de a respecta aceste principii. De asemenea, se recomandă companiei să ofere utilizatorilor informații mai clare privind colectarea datelor cu caracter personal și scopurile operațiunilor de prelucrare a acestor date, să asigure un control mai bun asupra combinării datelor aferente numeroaselor sale servicii și să-și modifice instrumentele astfel încât să evire colectarea excesivă de date.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.20

În data de 15 octombrie 2012, Ministerul olandez pentru justiție și securitate a propus acordarea unor noi puteri poliției olandeze, care să îi permită să acceseze calculatoare,  să instaleze spyware, să caute și să distrugă date. Aceste puteri s-ar extinde și asupra calculatoarelor localizate în afara Olandei. Bits Of Freedom, o organizație neguvernamentală olandeză, atrage atenția asupra riscurilor inacceptabile la adresa securității informatice și solicită altor state să se opună propunerii olandeze.

Propunerea ar urma să acorde poliției olandeze puterea de a accesa calculatoare și telefoane mobile, prin intermediul Internetului, pentru:

• a instala spyware, permițând astfel poliției să preia controlul asupra calculatoarelor;
• a căuta date în calculatoare, inclusiv în calculatoare localizate în alte țări;
• a distruge date stocate în calculatoare, inclusiv în calculatoare localizate în alte țări.

Dacă locația calculatoarelor nu poate fi stabilită (de exemplu, în cazul serviciilor Tor), poliția nu trebuie să înainteze o solicitare pentru asistență juridică unui alt stat, înainte de accesarea respectivelor calculatoare. Dacă locația calculatoarelor este cunoscută, nu este clar dacă asistența juridică ar urma să fie impusă, sau doar preferată. Exercitarea acestor puteri necesită un mandat din partea unei instanțe olandeze.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.19

Tribunalul Administrativ din Olanda s-a adresat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), întrebând dacă Regulamentul UE prin care statele membre sunt obligate să stocheze amprente digitale în paşapoarte şi documente de călătorie încalcă dreptul la viaţă privată.

Decizia sesizării CJUE a venit în urma înregistrării a patru cazuri în care cetăţenilor olandezi li s-a refuzat emiterea de paşapoarte din cauza faptului că nu au fost de acord să li de preia amprente. Olanda a introdus încă din anul 2009 obligaţia stocării de amprente digitale în paşapoarte şi cărti de identitate. Amprentele erau iniţial stocate şi într-o bază de date, pentru a putea fi utilizate în acţiuni de investigare, însă această practică a fost recentă suspendată. Curtea olandeză a sesizat CJUE cu privire la aceste cazuri, întrebând, printre altele, dacă ar trebui să se garanteze faptul că amprentele nu sunt folosite pentru altele scopuri decât cele legate de emiterea unui paşaport sau act de identitate.

Respectivele cazuri sunt în momentul de faţă suspendate, în aşteptarea deciziei CJUE. Curtea olandeză a ridicat, de asemenea, întrebări referitoare la cardurile de identitate biometrice şi extinderea funcţionalităţilor acestora.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.19

Multe critici au fost aduse propunerilor formulate de către ETNO (Asociaţia Operatorilor Europeni de Reţele de Telecomunicaţii) pentru Conferinţa Mondială privind Telecomunicaţiile Internaţionale (World Conference on International Telecommunications - WCIT), considerându-se că acestea vor afecta în mod semnificativ neutralitatea Internetului. Aceste critici nu sunt însă în întregime corecte – pentru că propunerile ETNO sunt mult mai rele decât atât. Acceptarea lor ar însemna eliminarea oricărei inovaţii şi concurenţe din reţele Internet globale. În acest caz, am putea spune adio Internetului.

Conceptul ETNO pare destul de prietenos şi chiar puţin ezoteric: “expeditorul plăteşte (sending party pays)”. Abordarea pare corectă, până în momentul în care înţelegi că expeditorul deja plăteşte. “Expeditorul plăteşte” este principiul de bază al comunicaţiilor mobile, iar rezultatul aplicării acestui principiu constă în faptul că 10 de miliarde de euro sunt irosite anual de către cetăţeni pe tarife netransparente, nejustificate şi, adesea, nejustificabile. După ani de acţiuni de reglamentare, cele mai stringente probleme au fost în cele din urmă soluţionate la nivel european.

Şi, în cazul în care nu aţi observat: în comunicaţiile Internet, destinatarul plăteşte de asemenea; şi a plătit întotdeauna. Fiecare utilizator de Internet se conectează, folosind serviciile unui anumit ISP-ist local, şi plăteşte pentru a beneficia de acces la reţea. Cu alte cuvinte, în spatele acestor “noi” propuneri se află, de fapt, politici eşuate ale foştilor operatori monopolişti, care caută probabil cu disperare să găsească un model de business care să le aducă profit fără investiţii. Şi care să semene, cât mai mult posibil, cu modelul sistemelor de telefonie analogă.

După cum probabil știți, în luna august ApTI a relansat www.abuse.ro, un portal de resurse împotriva spamului autohton. Site-ul se dorește a fi un punct de colectare al mesajelor raportate ca fiind nesolicitate și totodată sursa de informații brute pentru cele două liste tehnice antispam: rbl.abuse.ro și respectiv uribl.abuse.ro.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.18

Atunci când i-au fost adresate întrebări referitoare la principiul neutralităţii Internetului, Comisia Europeană a afirmat că existau doar puține date care să demonstreze faptul că au loc încălcări ale acestui principiu. Un nou proiect, netneutralitymap.org, oferă informații despre încălcarea neutralității Internetului în lume, documentând, în acest fel, necesitatea unei legislații privind neutralitatea Internetului.

Deși neutralitatea Internetului este în momentul de față discutată în întreaga Europă, foarte puține date concrete sunt folosite în aceste dezbateri. Proiectul  netneutralitymap.org încearcă să schimbe acest lucru, printr-o nouă modalitate de prezentare a datelor obținute în urma testelor “Glasnost” efectuate la nivel global de către Measurement Lab (teste prin care se verifică dacă furnizorul de acces la Internet foloseşte practice de gestionare a traficului în funcţie de aplicaţii). Aceleaşi instrumente utilizate de către  Measurement Lab sunt folosite pentru identificarea cazurilor de încălcare a neutralității Internetului survenite pe parcursul unui  an. Frecvenţa acestor cazuri este evidenţiată într-o hartă care arată în mod clar faptul că încălcările principiului neutralității Internetului sunt practici obișnuite în Europa.