Open Knowledge Foundation şi Open Forum Academy, sub egida iniţiativei Share PSI, au lansat Open Data Challenge, o competiţie care se adresează deopotrivă designerilor, dezvoltatorilor de software, jurnaliştilor, cercetătorilor şi oricăror altor categorii de public care pot dezvolta proiecte utile şi interesante pentru cetăţenii europeni folosind date publice deschise.

Competiţia are patru secţiuni:

Unul dintre obiectivele ApTI este acela de a promova şi propune standarde de calitate a serviciilor societăţii informaţionale, pentru a contribui astfel la promovarea intereselor utilizatorilor de Internet si a serviciilor online.

În acest context, ApTI a elaborat o propunere de Cod de bune practici pentru serviciile de găzduire (web hosting), care este pus acum pentru dezbatere publica, care să servească drept punct de reper atât pentru furnizorii de astfel de servicii (existenţi şi potenţiali) în stabilirea standardelor de calitate pentru serviciile furnizate, cât şi pentru utilizatorii acestor servicii, în identificarea acelor servicii care răspund propriilor cerinţe.

 “Istoria cărţilor” a fost marcată, în ultimii ani, de o schimbare tehnologică semnificativă: apariţia cărţilor electronice şi a dispozitivelor de citire a acestor cărţi. La fel ca majoritatea evoluţiilor tehnologice, aceste cărţi digitale prezintă o serie de avantaje: furnizare rapidă (descărcare de pe un anumit site vs furnizrea prin curier), posibilitatea de a efectua cu uşurinţă căutări, analize şi editări pe textul unei cărţi electronice, eliminarea riscului furtului sau distrugerii fizice a unei cărţi tradiţionale. Există însă şi o serie de probleme asociate cărţilor digitale, una dintre cele mai importante fiind reprezentată de “managementul drepturilor digitale” (DRM – digital rights management), un mecanism tehnic menit să controleze accesul la conţinut digital şi să restricţioneze funcţionalitatea produselor în care este încorporat. Aceste restricţii afectează: controlul pe care proprietarul ar trebui să îl poată exercita asupra cărţii electronice achiziţionate, protecţia consumatorului, viaţa privată, libertatea de a citi, posibilitatea de “utilizare” în comun a cărţilor digitale (după modelul bibliotecilor clasice).

Aceste 10 drepturi şi principii care ar trebui să stea la baza guvernanţei Internetului au fost elaborate de către Coaliţia Dinamică pentru Drepturi şi Principii ale Internetului (Internet Rights and Principles Dynamic Coalition – IRP), o reţea deschisă ce reuneşte indivizi şi organizaţii care promovează, prin activitatea lor, respectarea drepturilor omului în mediul online. Principiile îşi au originile în standardele internaţionale privind drepturile omului şi derivă din Carta Principiilor şi Drepturilor Omului pentru Internet, document elaborat de către Coaliţie şi publicat într-o versiune beta.

Articol preluat din Newsletterul EDRI 9.6

Platforma de discuţii privind viaţa privată (Privacy platform) creată la nivelul Parlamentului European şi condusă de parlamentarul Sophie In’t Veld (Grupul ALDE, Olanda) s-a reunit în data de 16 martie 2011 pentru o discuţie asupra revizuirii Directivei privind protecţia datelor cu caracter personal. La întâlnire au participat reprezentanţi ai tuturor grupurilor politice din cadrul Parlamentului European (EPP, S&D, ALDE, Verzii şi GUE), iar printre vorbitori s-au numărat Viviane Reding, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie şi Axel Voss, membru al Parlamentului European (Grupul EPP, Germania) responsabil pentru elaborarea raportului asupra Comunicării Comisiei Europene privind o abordare globală a  protecţiei datelor cu caracter personal în Uniunea Europeană.

Articol preluat din newsletterul EDRI 9.6

Majoritatea democraţiilor occidentale admit în mod pasiv sau activ faptul că au la bază supremaţia legii şi consideră că protecţia drepturilor fundamentale este în mod normal asigurată în acest cadru. 

Sustine Neutralitatea Internetului prin semnarea amendamentului propus pe initiativa-legislativa.ro .

Cum ar fi ca furnizorul tău de servicii Internet să decidă ce servicii online poţi accesa în funcţie de valorea abonamentului pe care îl plăteşti? Spre exemplu, să poţi accesa avocatnet.ro, dar să fii nevoit să plăteşti un abonament mai mare pentru a putea accesa şi Wikipedia.

Sau cum ar fi dacă furnizorul tău de servicii ar prioritiza traficul către YahooMail, care s-ar încărca mult mai repede decât Gmail, în condiţiile în care tu ai cont Gmail?