Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.9

În 8 mai 2012, Olanda a adoptat o lege esențială pentru menținerea caracterului deschis al Internetului, fiind, astfel, prima țară europeană care a implementat neutralitatea Internetului în legislația națională. În plus, au fost adoptate prevederi legislative care protejează utilizatorii față de acțiuni de deconectare și interceptare întreprinse de către furnizori.

Legea privind neutralitatea Internetului le interzice furnizorilor de Internet să intrevină în traficul utilizatorilor. Sunt premise măsuri de gestionare a traficului în cazuri de congestionare și pentru securitatea rețelei, atât timp cât aceste măsuri sunt în interesul utilizatorilor de Internet.

Legea conține și o prevedere împotriva măsurilor de interceptare a comunicațiilor, restricționând utilizarea de către ISP-iști a tehnologiilor invazive de tipul deep packet inspection (DPI). Acestea ar putea fi folosite doar în anumite circumstanțe sau cu acordul explicit al utilizatorului, care poate fi retras ulterior în orice moment. Utilizarea DPI a atras multă atenție atunci când furnizorul KPN a recunoscut că a analizat traficul utilizatorilor săi pentru a colecta informații privind utilizarea anumitor aplicații. Legea permite interceptarea comunicațiilor în baza unui mandat.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.9

Săptămâna viitoare, Comisia pentru dezvoltare (DEVE) a Parlamentului European, una dintre comisiile responsabile pentru formularea de avize cu privire la ACTA, va vota asupra proiectului său de aviz.

În momentul de față, se pare că DEVE va vota în favoarea ACTA. Parlamentarul responsabil pentru proiectul de aviz este euroscepticul ceh Jan Zahradil. Deși este evidentă atracția unui eurosceptic de a susține (și astfel de a urma, în mod ironic, linia Comisiei Europene) o propunere UE care este nepopulară și depășită, un vot “pentru” ar putea fi surprinzător pentru mulți observatori, riscând să creeze un impuls care ar putea da un nou suflu ACTA, despre care se crede în mod greșit că ar fi “murit”. Desigur, un vot “pentru” este posibil doar dacă membrii comisiei, al căror rol este să susțină politici care promovează dezvoltarea, ignoră opiniile organizațiilor precum Medici fără frontiere, ignoră analiza Ministerului pentru cooperare și dezvoltare economică al Germaniei privind pericolele pe care ACTA le prezintă pentru dezvoltare și ignoră direcția politică agreată în unele grupuri politice.

Pericolul apariției unor divizări în grupurile politice care și-au declarat deja opoziția față de ACTA este cel mai bine ilustrat de amendamentele propuse la proiectul de aviz al Comisiei pentru industrii (ITRE). În conformitate cu majoritatea intervențiilor din cadrul discuțiilor purtate în comisie, Amelia Andersdotter (Suedia, Partidul Verzilor/EFA), parlamentarul responsabil pentru elaborarea avizului, a propus respingerea ACTA. Însă liberalul danez Jens Rohde (care a stat alături de liderul grupului său politic la conferința de presă în care s-a anunțat opoziția liberalilor față de ACTA) este co-semnatarul unui amendament (alături de grupul conservator al popularilor europeni EPP) care propune eliminarea recomandării ca ACTA să fie respinsă. Răspunzând la un articol de blog în care era criticat pentru această poziție, Rhode a declarat că, atunci când emite un aviz pentru o altă comisie cu privire la o anumită propunere, o comisie nu are rolul de a formula recomandări. Însă nu a explicat care este scopul unui aviz, dacă nu acela de a exprima o opinie.

Am pus in discutie de mai multe ori pe acest site, dar si direct autoritatilor publice subiectul neutralitatii Internetului. Cum accesul la reteaua mondiala nu mai este de mult un lux, ci mai degraba un drept legal (asa cum este prevazut in dispozitiile privind serviciul universal), este important sa ne axam si asupra modului cum se face acest acces la Internet.

Tim Berners-Lee, inventatorul World Wide Web, pune cel mai bine punctul pe i cind vorbim de ceea ce trebuie sa insemne Neutralitatea Internetului:  "fiecare client trebuie sa poate accesa fie serviciu online, iar fiecare serviciu online trebuie sa poata accesa fiecare client".

La doar o zi dupa ce Olanda a adoptat prima lege din Europa care garanteaza acest principiu, va propunem sa participati la o conferinta pe tema Neutralitatea reţelelor şi sustenabilitatea internetului organizata de catre ApTI in colaborare cu ANCOM pe data de 5 Iunie 2012, in Bucuresti. 

Participarea este libera, dar inregistrarea este obligatorii. Agenda, invitatii si formularul de inregistrare (obligatoriu de completat inainte de eveniment) sunt disponibile pe pagina ANCOM.

Dosar legislativ – Iniţiative legislative româneşti

Iniţiativă legislativă privind reţinerea datelor

• 23 aprilie2012: raport favorabil (de adoptare cu amendamente a propunerii legislative) adoptat de Comisia juridică şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor;
• 24 aprilie 2012: plenul Camerei Deputaţilor decide retrimiterea la comisii a propunerii legislative, pentru un raport suplimentar.

Iniţiativă legislativă pentru modificarea şi completarea legislaţiei privind dreptul de autor şi drepturile conexe

• 23 aprilie 2012: propunerea legislativă (L212/2012) este transmisă pentru raport Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă şi pentru aviz Comisiei juridice, denumiri, disciplină, imunităţi şi validări.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.8

După ce David Martin, desemnat ca raportor pentru ACTA în Parlamentul European, a anunțat că le va recomanda colegilor săi să voteze împotriva ACTA, s-a răspândit presupunerea că acesta ar fi sfârșitul ACTA. Dar această presupunere este greșită și periculoasă.

Lucrurile în Parlamentul European arată în felul următor. Dosarul ACTA a fost repartizat la cinci comisii parlamentare – patru dintre ele vor întocmi avize, în timp ce responsabilitatea pentru raportul final aparține Comisiei pentru comerț internațional (INTA). Dintre cei patru parlamentari responsabili pentru avize, doi sunt încă în favoarea ACTA – Marielle Gallo (EPP, Franța) și Jan Zahradil (ECR, Cehia), iar doi se opun – Amelia Andersdotter (Verzi/EFA, Suedia) și Dimitrios Droutsas (S&D, Grecia). Pe lângă faptul că susține ACTA, Jan Zahradil este cunoscut și pentru că a fost unui dintre cei 28 de parlamentari care au votat, săptămâna trecută, împotriva unei rezoluții a Parlamentului European care să limiteze exportarea instrumentelor de cenzură către regimuri autocratice.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.8

Bonnier Audio a acționat în instanță Perfect Telecommunication, furnizor de servicii Internet din Suedia, solicitând emiterea unui ordin judecătoresc care să îl oblige pe furnizor să dezvăluie identitatea unor persoane despre care se presupune că au încălcat drepturi de proprietate intelectuală. Curtea Supremă din Suedia s-a adresat Curții de Justiție a UE, întrebând-o dacă, presupunând că o astfel de măsură este proporțională, un stat membru poate să introducă o lege care să solicite ca datele privind comunicațiile electronice să fie puse la dispoziție pentru astfel de scopuri. Mai clar, CJUE a fost întrebată dacă o astfel de măsură ar reprezenta o încălcare a Directivei privind reținerea datelor.

În acest caz important, CJUE a decis că o astfel de măsură este, într-adevăr, posibilă, însă doar sub condiția unor garanții mult mai puternice decât cele în vigoare în momentul de față în anumite state membre UE, cum ar fi Marea Britanie și Germania. Decizia reafirmă, așadar, importanță garantării faptului că legislația UE este interpretată într-o manieră care să nu fie în contradicție cu drepturile fundamentale ale cetățenilor.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.7

Pe 4 aprilie 2012, Comitetul de Miniștri al Consiliul Europei a adoptat două recomandări referitoare la protecția drepturilor omului, în special libertatea de exprimare, libertatea de asociere, accesul la informație și dreptul la viață privată în legătură cu motoarele de căutare și rețelele sociale online.

Prin aceste documente, Consiul Europei recomandă statelor membre să le solicite motoarelor de căutare să ofere mai multă transparență cu privire la modul în care este oferit accesul la informație, în special în ceea ce privește criteriile utilizate pentru a selecta, clasifica și îndepărta rezultatele căutărilor.

Consilul Europei solicită, de asemenea, respectarea drepturilor utilizatorilor în cazul prelucrării datelor cu caracter personal (în special în ceea ce privește modulele cookie, adresele IP și istoricul căutărilor efectuate de către utilizator), precum și “încurajarea furnizorilor de motoare de căutare să facă o diferență clară între rezultatele căutărilor și orice formă de comunicare comercială, publicitate sau rezultat sponsorizat, inclusiv oferte privind “propriul conținut””.