Dosar legislativ – Iniţiative legislative româneşti

Iniţiativă legislativă privind reţinerea datelor

• 23 aprilie2012: raport favorabil (de adoptare cu amendamente a propunerii legislative) adoptat de Comisia juridică şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor;
• 24 aprilie 2012: plenul Camerei Deputaţilor decide retrimiterea la comisii a propunerii legislative, pentru un raport suplimentar.

Iniţiativă legislativă pentru modificarea şi completarea legislaţiei privind dreptul de autor şi drepturile conexe

• 23 aprilie 2012: propunerea legislativă (L212/2012) este transmisă pentru raport Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă şi pentru aviz Comisiei juridice, denumiri, disciplină, imunităţi şi validări.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.8

După ce David Martin, desemnat ca raportor pentru ACTA în Parlamentul European, a anunțat că le va recomanda colegilor săi să voteze împotriva ACTA, s-a răspândit presupunerea că acesta ar fi sfârșitul ACTA. Dar această presupunere este greșită și periculoasă.

Lucrurile în Parlamentul European arată în felul următor. Dosarul ACTA a fost repartizat la cinci comisii parlamentare – patru dintre ele vor întocmi avize, în timp ce responsabilitatea pentru raportul final aparține Comisiei pentru comerț internațional (INTA). Dintre cei patru parlamentari responsabili pentru avize, doi sunt încă în favoarea ACTA – Marielle Gallo (EPP, Franța) și Jan Zahradil (ECR, Cehia), iar doi se opun – Amelia Andersdotter (Verzi/EFA, Suedia) și Dimitrios Droutsas (S&D, Grecia). Pe lângă faptul că susține ACTA, Jan Zahradil este cunoscut și pentru că a fost unui dintre cei 28 de parlamentari care au votat, săptămâna trecută, împotriva unei rezoluții a Parlamentului European care să limiteze exportarea instrumentelor de cenzură către regimuri autocratice.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.8

Bonnier Audio a acționat în instanță Perfect Telecommunication, furnizor de servicii Internet din Suedia, solicitând emiterea unui ordin judecătoresc care să îl oblige pe furnizor să dezvăluie identitatea unor persoane despre care se presupune că au încălcat drepturi de proprietate intelectuală. Curtea Supremă din Suedia s-a adresat Curții de Justiție a UE, întrebând-o dacă, presupunând că o astfel de măsură este proporțională, un stat membru poate să introducă o lege care să solicite ca datele privind comunicațiile electronice să fie puse la dispoziție pentru astfel de scopuri. Mai clar, CJUE a fost întrebată dacă o astfel de măsură ar reprezenta o încălcare a Directivei privind reținerea datelor.

În acest caz important, CJUE a decis că o astfel de măsură este, într-adevăr, posibilă, însă doar sub condiția unor garanții mult mai puternice decât cele în vigoare în momentul de față în anumite state membre UE, cum ar fi Marea Britanie și Germania. Decizia reafirmă, așadar, importanță garantării faptului că legislația UE este interpretată într-o manieră care să nu fie în contradicție cu drepturile fundamentale ale cetățenilor.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.7

Pe 4 aprilie 2012, Comitetul de Miniștri al Consiliul Europei a adoptat două recomandări referitoare la protecția drepturilor omului, în special libertatea de exprimare, libertatea de asociere, accesul la informație și dreptul la viață privată în legătură cu motoarele de căutare și rețelele sociale online.

Prin aceste documente, Consiul Europei recomandă statelor membre să le solicite motoarelor de căutare să ofere mai multă transparență cu privire la modul în care este oferit accesul la informație, în special în ceea ce privește criteriile utilizate pentru a selecta, clasifica și îndepărta rezultatele căutărilor.

Consilul Europei solicită, de asemenea, respectarea drepturilor utilizatorilor în cazul prelucrării datelor cu caracter personal (în special în ceea ce privește modulele cookie, adresele IP și istoricul căutărilor efectuate de către utilizator), precum și “încurajarea furnizorilor de motoare de căutare să facă o diferență clară între rezultatele căutărilor și orice formă de comunicare comercială, publicitate sau rezultat sponsorizat, inclusiv oferte privind “propriul conținut””.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.7

Pe 9 iunie, protestatarii europeni vor avea din nou oportunitatea de a-și manifesta opoziția față de Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA). Primele astfel de proteste au avut loc în Europa în februarie 2012, când societatea civilă și-a exprimat îngrijorările cu privire la impactul ACTA asupra drepturilor fundamentale și la încurajarea acțiunilor de supraveghere a Internetului. Aceste acțiuni s-a alăturat numeroaselor puncte de vedere critice exprimate în ziare, avize și studii de către mediului academic, politicieni și organizații internaționale precum OSCE, Autoritatea Europeană pentru protecția datelor, Amnesty International, Comitetul Economic și Social al UE.

Comisia Europeană a decis recent să sesizeze Curtea de Justiție a UE (CJUE) cu privire la ACTA, formulând, în acest sens, următoarea întrebare:  “Acordul comercial de combatere a contrafacerii este compatibil cu Tratatele  europene, în special Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene?” Într-o declarație de presă, Comisarul De Gucht le-a solicitat parlamentarilor europeni să amâne votul asupra ACTA.

În decembrie 2011, Comisia Europeană a publicat o propunere de directivă de modificare a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public.

Așa cum anunțam într-un articol anterior, ApTI, alături de Societatea Academică din România și Organizația Română pentru Drepturile de Utilizator au organizat, în 27 martie, o dezbatere despre protecția drepturilor de proprietate intelectuală și reglementarea acesteia pe plan național, european și internațional.

În centrul discuțiilor s-au aflat ACTA, propunerile de modificare a Directivei UE privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală și propunerea legislativă de modificare a legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Participanții la dezbatere și-au exprimat punctele de vedere cu privire la aceste trei inițiative și au semnalat o serie de probleme, printre care:

• inițiativele în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală tind să abordeze unitar chestiuni extreme de diferite, precum contrafacerea de edicamente şi schimbul de fișiere electronice;
• trebuie asigurat un echilibru între protecția drepturilor de propietate intelectuală, pe de o parte, și protecția drepturilor și libertăților fundamentale (precum libertatea de exprimare), pe de altă parte;
• pericolul reprezentat de “privatizarea” activității de aplicare a prevederilor legale;
• necesitatea adaptării legislației privind proprietatea intelectuală la noile realități tehnologice și sociale;
• costurile mari care trebuie suportate de către furnizori pentru a putea pune în aplicare obligațiile referitoare la identificarea utilizatorilor despre care se presupune că au încălcat drepturi de proprietate intelectuală.