decizie

06
Dec
2013
Redactia ApTI

O instanță din Paris a dispus ca motoarele de căutare și ISP-iștii să blocheze site-uri web

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.23
 
Într-un caz prezentat în instanță în decembrie 2011 de către Asociația Franceză a Producătorilor Cinema, un grup reprezentând mai mult de 120 de companii, inclusiv Paramount și Sony, împreună cu alte organizații ale industriei de film, Înalta Curte din Paris a decis, în 28 noiembrie 2013, să solicite Google, Microsoft și Yahoo să elimine complet din rezultatele căutărilor un număr de 16 site-uri de streaming video. 
 
Plângerea a vizat 16 domenii conectate cu portalurile video Allostreaming, Fifostream și DPstream și a condus deja în măsuri intermediare de urgență. Săptămâna trecută, Înalta Curte din Paris a decis că industria de film a demonstrat în mod clar faptul că site-urile vizate erau „destinate sau destinate virtual distribuirii de opere audiovizuale fără acordul creatorilor”, încălcând astfel drepturile de autor.
 
În acest context, instanța a dispus ca Google, Microsoft, Yahoo și Orange să ia toate măsurile necesare pentru a preveni apariția în serviciile lor de căutare a oricăror rezultate referitoare la oricare dintre paginile respectivelor site-uri web. De asemenea, li s-a solicitat mai multor ISP-iști, precum Free, Orange, Bouygues Télécom, SFR, Numéricable și Darty Télécom, să implementeze măsuri care să prevină accesarea de către utilizatori a site-urilor respective, inclusiv prin blocare.
28
Oct
2013
Redactia ApTI

CEDO: Un portal de știri, responsabil pentru comentarii ofensatoare publicate de cititori

Articol preluat din Newsletter-ul 11.20

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, în 10 octombrie 2013, în cazul Delfi AS vs. Estonia, că un portal de știri online este responsabil pentru comentariile ofensatoare postate de către cititori cu privire la articolele publicate.

Curtea a considerat că decizia instanțelor estoniene cu privire la responsabilitatea portalului de știri a reprezentat o restricționare justificată și proporțională a dreptului la liberă exprimare, în special întrucât: comentariile erau puternic ofensatoare; portalul nu a reușit să prevină publicarea lor, a profitat de existența lor și le-a permis autorilor să rămână anonimi; amenda impusă de instanțele estoniene nu a fost excesivă.

Deși portalul a susținut că Directiva europeană privind comerțul electronic, așa cum aceasta a fost transpusă în legislația estoniană, exclude responsabilitatea portalului în acest caz, Curtea a considerat că este de competența instanțelor naționale să soluționeze cazurile legate de interpretarea legislației interne, astfel că nu a abordat acest caz din perspectiva legislației europene.

Decizia CEDO a fost intens dezbătută de către susținători ai libertății de exprimare, care au criticat eșecul „ de a înțelege rolul intermediarilor Internet ca facilitatori ai exercitării dreptului la liberă exprimare”.

27
Mai
2013
Redactia ApTI

Opinia ApTI privind proiectul de decizie ANCOM referitoare la securitatea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice

ApTI a transmis astăzi, către ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii), un punct de vedere referitor la Proiectul de Decizie privind stabilirea măsurilor minime de securitate ce trebuie luate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau de servicii de comunicații electronice destinate publicului și raportarea incidentelor cu impact semnificativ asupra furnizării rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, supus consultării publice de către autoritate.

Proiectul de decizie este construit pe baza unora dintre prevederile OUG nr.111/2011 privind comunicațiile electronice și detaliază obligațiile furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice sau de servicii de comunicații electronice destinate publicului în ceea ce privește:

  • luarea tuturor măsurilor de securitate adecvate pentru administrarea riscurilor care pot afecta securitatea rețelelor și serviciilor;
  • notificarea ANCOM cu privire la existența unor incidente cu impact semnificativ asupra securității rețelelor și serviciilor de comunicații electronice.

ApTI îşi exprimă susţinerea faţă de iniţiativa ANCOM, considerând că adoptarea unei decizii care să abordeze problema măsurilor minime de securitate ce trebuie luate de către furnizori este o măsură necesară și bine-venită, mai ales în contextul concluziile desprinse de către ANCOM din cele două studii efectuate în anul 2012 cu privire la securitatea și integritatea serviciilor și rețelelor de comunicații electronice, conform cărora „doar o parte dintre furnizori au proceduri clare și documentate pentru asigurarea continuității rețelelor și serviciilor, în majoritatea cazurilor stabilirea unor măsuri de securitate efectuându-se reactiv, în momentul apariției unui incident” (Raportul anual de activitate al ANCOM, paginile 13-14).

În punctul de vedere transmis, ApTI a formulat şi o serie de propuneri de modificare şi completare a proiectului de decizie:

25
Noi
2011
Redactia ApTI

Curtea de Justiție a Uniunii Europene: ISP-iștii nu pot fi obligați să instituie sisteme de filtrare pentru a preveni transferuri ilegale de fișiere. Implicaţiile deciziei

În 24 noiembrie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o decizie prin care statuează că “dreptul Uniunii Europene se  opune unui ordin judecătoresc pronunţat de o instanță națională prin care se impune unui furnizor de acces la internet instituirea unui sistem de filtrare pentru a preveni transferurile ilegale de fișiere”. Potrivit acestei decizii, „un ordin de această natură nu respectă interdicția de a impune unui astfel de furnizor o obligație generală de supraveghere, nici cerința de a asigura un just echilibru între dreptul de proprietate intelectuală, pe de o parte, și libertatea de a desfășura o activitate comercială, dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de a primi și de a transmite informații, pe de altă parte”.

Context

Așa cum se arată în comunicatul de presă al Curții, cauza are la origine unlitigiu între Scarlet Extended SA, furnizor de acces la Internet, pe de o parte, și SABAM, societate belgiană de gestiune colectivă care autorizează utilizarea de către terți a operelor muzicale ale unor autori, compozitori și editori, pe de altă parte.

În 2004, SABAM a constatat că utilizatorii de Internet care folosesc serviciile societății Scarlet transferă pe internet, fără autorizație și fără plata unor drepturi, opere cuprinse în catalogul său prin intermediul rețelelor „peer-to-peer”.

La cererea SABAM, președintele Tribunalului de Primă Instanţă din Bruxelles (Belgia) a obligat societatea Scarlet să pună capăt acestor încălcări ale dreptului de autor și să facă imposibilă orice formă de transmitere sau de primire de către clienții săi, prin utilizarea unui program informatic „peer-to-peer”, a unor fișiere electronice care conțin o operă muzicală din repertoriul SABAM.

Subscribe to RSS - decizie