Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.10

Comisia Europeană a început, săptămâna aceasta, să ofere informații despre planurile sale referitoare la Parteneriatul Comercial și de Investiții Transatlantic (TTIP), în cadrul unui eveniment organizat în Parlamentul European de către Marietje Schaake, parlamentar olandez liberal, precum și în cadrul unei întâlniri cu „societatea civilă” organizată de către Comisie.

Ambele întâlniri au început promițător. Comisia a explicat faptul că nu încearcă să armonizeze legislația privind proprietatea intelectuală în cele două jurisidicții (europeană și americană) și că va include în acord doar acele chestiuni care au fost identificate de către diferitele părți interesate ca fiind problematice – până acum au fost selectate doar puține astfel de chestiuni, precum și „indicațiile geografice” . Așadar, vor fi avute în vedere doar probleme identificate. Aceasta ar fi o abordare adecvată, echilibrată și conservatoare.

Apare însă o întrebare evidentă. Dacă lista chestiunilor care ar urma să fie abordate în „capitolul dedicat drepturilor de proprietate intelectuală” este una limitată și include doar probleme clar identificate, se va angaja Comisia  să publice detaliile fiecăreia dintre aproblemele abordate în versiunea finală a proiectului de acord? Comisia a răspuns că nu își va asuma un astfel de angajament, argumentând că nu ne putem aștepta să ofere detalii ale „absolut fiecărui detaliu” din acord care vizează proprietatea intelectuală. S-a trecut,  brusc, de la un exercițiu limitat și focalizat, care să abordeze un număr redus de probleme identificate, la o listă de măsuri care ar putea fi atât de lungă încât să fie nerezonabil să i se solicite Comisiei să explice problemele pe care încearcă să le rezolve.

Am cerut Ministerului Societatii Informationale, printr-o cerere de acces la informatii publice, o copie a raportului facut de ICI cu privire la incidentul de securitate din 28.11.2012 de la RoTLD in care a fost afectat felul cum se incarca pagina Google.ro si alte domenii web din domeniul .ro  Evident, fara informatiile care ar fi periclitat securitatea sistemului la data cererii.

Din pacate raspunsul primit ne arata fie ca ICI nu a facut un raport serios, fie ca nu au inteles ce fel de raport trebuie sa faca ca urmare a unui astfel de incident de securitate care afecteaza utilizatorii de Internet si titularii de nume de domenii. Pentru informare,  iata raportul public facut la o luna dupa un incident de securitate de administratorului numelui de domeniu .ie, dupa un incident de securitate similar.

Iata si raspunsul MCSI:

"Din pacate, nu putem da curs solicitarii dumneavoastra intrucat raportul respectiv contine informatii confidentiale legate de securitatea sistemului si de masurile luate de ICI pentru protectia acestuia in vederea prevenirii unor incidente similare.

Va transmitem atasat extrase din raportul pe care l-ati solicitat si care ofera date de interes public asupra acelui eveniment. De altfel, aceste informatii au fost facute publice la sfarsitul anului trecut de catre ICI."

Mai jos aveti si integral aceste "extrase":

Salut!

Va reamintim ca puteti sa redirectionati catre ApTI o parte din impozitul perceput de stat. (nu este vorba de banii din salarii). Pentru ce a facut ApTI anul trecut nu uitati sa cititi Raportul anual pe 2012.

Pentru 2% din impozitul pe profit, termenul limita de depunere a declaratiilor este de 25 mai 2013,

Deci aveti urmatoarele metode prin care ne puteti sustine si financiar:

I. Pentru banii cistigati din salarii - voi, rude, prieteni etc. trebuie sa completeze formularul 230. Pentru cei care NU completeaza acest formular, banii vor merge la stat.

a. formular precompletat cu datele ApTI
http://www.apti.ro/sites/default/files/D230-APTI-all.pdf

b. Sau formular original
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/cerere_230_2013.pdf

Se completeaza doar I (datele de identificare) si III.2 (Susţinerea unei entităţi nonprofit) cu datele:
Asociatia pentru Tehnologie si Internet
Cod fiscal : 16297294
Cont bancar: RO28 RNCB 0090 1152 4428 0001
Suma nu se completeaza

si sa-l trimita la administratia financiara competenta pina pe 25 mai 2013.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.9

În această perioadă are loc în Sunnyvale, California, o întâlnire a grupului de lucru creat în cadrul World Wide Web Consortium (W3C) pentru a lucra asupra standardului Do Not Track (DNT). Acest grup de lucru încearcă să elaboreze un mecanism care să le permită utilizatorilor să își exprime preferințele referitoare la monitorizarea modului în care utilizează Internetul, în diferite contexte. Deși activitatea grupului a început în septembrie 2011, nu s-au înregistrat progrese semnificative până în prezent, deși unii participanți au depus eforturi considerabile pentru a răspunde nevoilor de date, aparent nelimitate, ale platformelor de publicitate. Rezultatele obținute generează o încredere scăzută în posibilitatea ca acest proces multilateral să conducă la un consens asupra unui standard minim acceptabil pentru viața privată a utilizatorilor. Există mai degrabă teama că acest proces va rezulta într-o cursă a înarmărilor contra-productivă, care nu va putea decât să reducă utilitatea world wide web-ului. Contrar a ceea ce cred mulți dintre actorii implicați în procesul legislativ aferent Propunerii de regulament UE privind protecția datelor, acest grup de lucru nu este un bun exemplu de auto-reglementare a industriei.

Există o serie de principii de bază minime pentru protecția datelor care trebuie să fie îndeplinite pentru a preveni transformarea acestui proces de elaborare a standardului DNT într-o farsă:

1. Minimizarea datelor

După cum arată lucrurile acum, acest principiu este susținut la nivel declarativ, dar, în esență, documentele actuale par să fie mai degrabă orientate spre justificarea cât mai multor colectări de date. În special secțiunile referitoare la conformitatea browserelor par să fie orientate către ideea că ar trebui să fie posibilă oferirea de pretexte pentru a ignora absența consimțământului pentru monitorizare. Mai mult, există o tendință îngrijorătoare de a confunda pseudoanonimizarea cu anonimizarea.

 Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.9

La 25 aprilie 2013, o coaliție formată din grupuri internaționale promotoare ale drepturilor civile digitale a lansat o campanie care să atragă atenția asupra faptului că actualele propuneri ale Parlamentului European referitoare la Propunerea de regulament privind protecția datelor ar putea priva cetățenii europeni de dreptul lor la viață privată. La această situației au contribuit eforturi de lobby fără precedent, venite în special din partea unor corporații.

Votul final al Comisiei pentru libertăți civile (LIBE) a Parlamentului European asupra propunerii de regulament a fost planificat inițial pentru sfârșitul lunii mai, dar a fost ulterior amânat cu alte câteva săptămâni, urmând să aibă loc înainte de vacanța de vară. Parlamentarul desemnat să întocmească raportul asupra propunerii de regulament (Albrecht) a declarat că Parlamentul are nevoie de „mai mult timp” pentru a putea analiza cele peste 4000 de amendamente depuse.

Pentru a-i îndemna pe parlamentari să acorde prioritate drepturilor cetățenilor care i-au ales și să voteze împotriva propunerilor dăunătoare, coaliția a publicat un raport care prezintă cele mai problematice amendamente propuse. A fost lansat și un site, nakedcitizens.eu, care le permite cetățenilor interesați să trimită parlamentarilor europeni cărți poștale prin care îi îndeamnă să le protejeze dreptul la viață privată.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.8

Unii membrii ai Parlamentului European par să creadă că jocurile de noroc online și blocarea site-urilor web trebuie adăugate în toate documentele relevante. În ultimii trei ani s-au discutat de cele puțin trei ori propuneri de blocare, după respingerea unor propuneri anterioare similare. Acum, pentru a doua oară în trei ani, Parlamentul a decis să lanseze un nou raport privind jocurile de noroc online, blocarea site-urilor web fiind una dintre cele trei opțiuni (fără caracter obligatoriu) luate în considerare.

După ce, în 2011, a petrecut șase luni pentru a pregăti un raport privind „jocurile de noroc online în piața internă”, ca răspuns la Comunicarea Comisiei privind jocurile de noroc, Comisia pentru piață internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European a decis să elaboreze un nou raport privind jocurile de noroc online, pentru a răspunde unei noi Comunicări a Comisii.

În fond, principala problemă se referă la faptul că serviciile trasnfrontaliere de jocuri de noroc cauzează o reducere a încasărilor fiscale în state cu piețe neconcurențiale sau monopoluri naționale. Sub masca „protecției consumatorilor”, unele state membre ale Uniunii Europene încearcă să găsească modalități de restricționare a concurenței, cu scopul de a-i obliga pe consumatori să folosească servicii locale (adesea cu câștiguri medii mai mici) în locul unor servicii mai eficiente și mai atractive localizate altundeva în Europa. În 2011 a existat o discuție extinsă asupra blocării site-urilor web „ilegale” („ilegale” fie pentru că nu sunt înregistrate și nu plătesc impozite în țara în care se impune blocare, fie într-un sens mai convențional). Rezultatul a constat într-un compromis cu un înțeles vag. Neavând un caracter legislativ, această problemă de claritate nu este importantă decât pentru credibilitatea Parlamentului.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.8

În februarie 2013, EDRi a transmis președintelui Comisiei Europene, José-Manuel Barroso, o scrisoare pentru a atrage atenția asupra problemelor aferente modurilor foarte divergente și contradictorii în care Comisia abordează rolul intermediarilor în gestionarea conținutului presupus a fi ilegal și pentru a-și exprima susținerea față de abordarea bazată pe dovezi propusă de comisarul Michel Barnier și Directoratul General pentru Piață Internă.

Scrisoarea a fost motivată de două situații diferite existente la nivelul Comisiei. În primul rând, existența unei multitudini de inițiative de „auto-reglementare” propuse și finanțate de către Comisie, precum „Coaliția pentru un Internet mai sigur pentru copii” – „CEO Coalition to make the Internet a better place for kids” (în domeniul, protecției copiilor, sub coordonarea comisarului Kroes) și „Proiectul Clean IT”  - „Clean IT Project” (în domeniul terorismului, sub coordonarea comisarului Malmström). Aceste inițiative au întotdeauna anumite caracteristici:

• nu sunt niciodată bazate pe o analiză a unei probleme specifice, ci pe conceptul că „cineva” trebuie să facă „ceva”;
• deși Comisia finanțează și uneori chiar inițiază și coordonează astfel de proiecte, nu își asumă niciodată responsabilitatea pentru rezultatele lor;
• deși Comisia nu își asumă responsabilitatea pentru rezultatele proiectelor, nu are nicio ezitare în a solicita implementarea unor măsuri „voluntare”, de către industrie, sub amenințarea unei publicități negative sau a legiferării (sau ambele), în cazul în care dorințele sale nu sunt respectate.