Opt organizaţii neguvernamentale din România (printre care şi ApTI) au transmis astăzi către Camera Deputaţilor un punct de vedere referitor la propunerea legislativă privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

În poziţia exprimată de ONG-uri se subliniază faptul că Directiva 2006/24/CE, care ar urma să fie transpusă în legislaţia naţională prin această propunere legislativă, reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului la viață privată al cetățenilor. De asemenea, li se reaminteşte deputaţilor faptul că Legea nr.298/2008, al cărei conţinut este similar cu cel al propunerii legislative aflate momentan în dezbatere, a fost declarată neconstituţională, argumentele Curții Constituţionale bazându-se în principal pe încălcarea dreptului la viață privată prin obligația general aplicabilă de a păstra date care sunt legate în mod direct de comunicațiile private ale tuturor cetățenilor.

Preluare de pe site-ul EDRi

Acest ghid prezintă riscurile pe care ACTA le creează pentru site-urile web, în special pentru cele  de comerț electronic.

Pentru a rămâne online, un proprietar de site trebuie să se asigure că site-ul său nu conține niciun material care i-ar putea face pe furnizorii săi de servicii să se teamă că ar fi vorba despre o încălcare, intenționată sau neintenționată, a drepturilor de proprietate intelectuală. Astfel de materiale ar putea include informații postate de către terți, cum este cazul conținutului generat de utilizatori. Întrucât Internetul este global, proprietarul site-ului trebuie să fie sigur că materialul respectiv este în afara oricărei suspiciuni, atât în țara în care își are sediul principal, cât și în țările în care furnizorii săi de servicii își au sediile principale și în țările care sunt vizate de serviciile furnizate. Întrucât legislațiile privind dreptul de autor variază atât la nivelul UE, cât și pe plan global, în special în ceea ce privește excepțiile  dreptului de autor, situația descrisă mai sus reprezintă o sarcină aproape imposibilă.

Sugestiile de mai jos pot fi utilizate într-o lume post-ACTA, în scopul menținerii online a site-urilor web. Toate exemplele prezentate au existat în realitate, dar au un caracter oarecum excepțional. Dacă ACTA este ratificat, astfel de exemple vor deveni o practică obișnuită:

1. Atunci când demarați o afacere, trebuie să cumpărați un nume de domeniu. Puteți face asta prin intermediului unui așa-numit registrator. Trebuie să vă asigurați că niciuna din acțiunile dumneavoastră nu ar putea reprezenta o motivație pentru ca registratorul (sau revânzătorul de nume de domenii) să vă elimine site-ul web. Acest lucru s-a întâmplat deja atunci când afacerile online ale unei companii spaniole au dispărut peste noapte pentru că un registrator american a șters numele de domenii ale respectivei companiei. Infracțiunea? Furnizarea de serviciii turistice către Cuba – acțiune legală în Spania, dar ilegală în SUA.

Preluare de pe site-ul EDRi

Impactul ACTA asupra drepturilor fundamentale

Internetul a devenit un instrument esențial care permite exercitarea unor drepturi precum dreptul fundamental la comunicare și la asociere. Orice legislație care își propune să reglementeze acest mediu trebuie să fie analizată cu atenție astfel încât să se asigure comptabilitatea cu prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Cel puțin la fel de important este faptul că atunci când are de-a face cu țări în care protecția drepturilor fundamentale este mai puțin robustă, UE trebuie să aibă grijă ca politicile referitoare la Internet pe care le promovează să respecte în întregime obligațiile prevăzute în Tratatul privind funcționarea UE cu privire la consolidarea democrației și statului de drept în cadrul relațiilor sale internaționale. [1]

Aplicarea prevederilor legale de către sectorul privat, în afara statului de drept

În art. 27, ACTA impune obligația ca statele să susțină “efoturile colaborative cu mediul de afaceri” în vederea aplicării legislației civile și penale în mediul digital. Această obligație legitimează și promovează acțiunile de supraveghere și chiar pedepsirea presupușilor contravenienți în afara cadrului juridic normal. Scara la care pot fi luate astfel de măsuri, precum și dimensiunea acestora ar urma să fie stabilite de către companiile private. [2]Însă și mai îngrijorător este faptul că, într-un document publicat de către Parlamentul European [3], deconectarea utilizatorilor este dată ca exemplu de sancțiuni private care pot fi impuse în cadrul unei astfel de colaborări. Şi mai îngrijorător, ACTA nu asigură remedii eficiente împotriva unor astfel de interferențe cu drepturile fundamentale: referirile vagi din text  la un  “proces echitabile” nu sunt susținute de un etape obligatorii care să ducă la respectarea statului de drept (art.21 al Tratatului privind Uniunea Europeană).

Raportorul Special ONU pentru Libertate de Exprimare avertizează în legătură cu pericolele asociate acestei abordări, într-un recent Raport privind promovarea și protecția dreptului la libertatate de exprimare și de opinie: “intermediarii, ca entități private, nu sunt cei mai potriviți pentru a stabili dacă un anumit conținut este ilegal, acest lucru necesitând o analiză atentă și echilibrată a intereselor competitive, precum și luarea în considerare a argumentelor aduse în apărarea presupușilor contravenienți.”[4]

Odată cu începerea primei sesiunii parlamentare a anului 2012, Camera Deputaţilor a planificat dezbaterile care vor avea loc asupra două proiecte de acte normative foarte importante pentru sectorul comunicaţiilor electronice: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice şi Propunerea legislativă privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

1.  Propunerea legislativă privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului (PLx 10/2012)

• comisii sesizate pentru întocmirea raportului  (pe baza căruia vor avea loc discuţii în plenul Camerei Deputaţilor): Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
• data limită pentru depunerea raportului: 10 februarie 2012
• cameră decizională: Camera Deputaţilor

2.  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice (PLx 1/2012)

• comisii sesizate pentru întocmirea raportului: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
• data limită pentru depunerea raportului: 10 februarie 2012
• data limită până la care se poate pronunţa Camera Deputaţilor: 25 februarie 2012 
• cameră decizională: Senatul

În contextul dezbaterilor tot mai controversate referitoare la ACTA, Parlamentul European a anunţat că va organiza, în data de 1 martie 2012, un workshop dedicat discuţţilor despre prevederile acestui acord..  Workshopul, pregătit de către Comisia pentru comerţ internaţional şi Departamentul pentru politici referitoare la comerţul internaţional, îşi propune să aducă în discuţie chestiuni referitoare la:

• relaţia dintre ACTA şi legislaţia şi politicile europene referitoare la protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi la aplicarea prevederilor legale din domeniu;
• libertăţile civile în contextul ACTA;
• potenţialul impact al ACTA asupra legislaţiilor referitoare la protecţia drepturilor de proprietate intelectuală din statele membre UE.

La dezbatere vor participa atât înalţi oficiali UE (Karel de Gutch - comisarul european pentru comerţ, Vital Moreira - preşedinte al Comisiei pentru comerţ internaţional din cadrul Parlamentului European), cât şi funcţionari de la nivelul Comisiei Europene + Directoratul General pentru Comerţ şi reprezentanţi ai mediului academic.

Mai multe detalii despre agenda evenimentului 

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.2

EDRi salută propunerea de Regulament privind protecția datelor publicată de către Comisia Europeană. Europa are nevoie de o reformă cuprinzătoare a cadrului legislativ, care să asigure protecția vieții private și a datelor cu caracter personal ale cetățenilor săi și care să consolideze, în același timp, certitudinea juridică și concurența pe piața digitală unică. După publicarea unei versiuni neoficiale a propunerii de Regulament, în decembrie 2011, au fost inițiate semnificative acțiuni de lobby de către anumite companii și guverne străine. Deși, ca rezultat al acestor acțiuni, unele dintre prevederile propunerii de Regulament par să se fi atenuat și deși încă există chestiuni îngrijorătoare, este de apreciat faptul că propunerea subliniază în continuare importanța principiilor esențiale, cum ar fi necesitatea existenței unor “motive legitime” pentru prelucrarea datelor, transparență, corectitudine, limitarea scopurilor, “privacy by design” și minimalizarea datelor.

Acesta este un prim pas pozitiv într-un lung proces legislativ care să garanteze, în final, o mai puternică respectare a drepturilor fundamentale la protecția vieții private și a datelor cu caracter personal, precum și o mai bună conștientizare a acestor drepturi în rândul cetățenilor europeni.

De ce avem nevoie de un Regulament (și nu de o Directivă)?Trebuia asigurată de mult o abordare unitară, la nivelul UE, a modalităților de garantare a unui nivel înalt de protecție a datelor cu caracter personal și a elementelor esențiale ale democrației, cum ar fi viața privată și libertatea de exprimare. O astfel de abordare unitară este esențială într-un mediu digital aflat într-o rapidă schimbare.

Jurisprudența Curții Europene de Justiție din ultimii 15 ani arată că multe state membre nu au respectat pe deplin cerințele sau procedurile de aplicare ale legislației europene privind protecția datelor. Această legislație este puternic fragmentată la nivel european: autoritățile legislative și cele de reglementare din cele 27 de state membre ale UE au transpus și implementează Directiva în 27 de moduri diferite. Armonizarea acestora sub forma unui instrument unic și direct aplicabil este necesară pentru a se asigura o certitudine juridică în piața unică europeană – atât pentru cetățeni cât și pentru sectorul privat.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.2

1. Prin ACTA li se solicită statelor semnatare să impună reguli de tipul “trei lovituri” (“three strikes”)?

Statele care ratifică ACTA trebuie să încurajeze “cooperarea” între companii private în vederea aplicării prevederilor legale. Intenția este ca această cooperare să fie una extensivă, astfel că poate include și deconectarea utilizatorilor finali de la Internet, în baza unor decizii luate de cățre sectorul privat. Acest fapt este demonstrat într-un document al Parlamentului European (nota de subsol 6, pagina 4):

“Un exemplu de astfel de politică este încetarea, în circumstanțe adecvate, a furnizării de servicii către persoanele care încalcă în mod repetat drepturile de proprietate intelectuală, precum și închiderea conturilor pe care acest persoane le au în sistemul sau rețeaua furnizorului de servicii.”

2. Deci companiile nu sunt obligate să impună măsuri represive împotriva consumatorilor?

Companiile sunt amenințate cu sancțiuni penale în cazul în care obțin beneficii economice “indirecte” ca  urmare a încălcării drepturilor de proprietate intelectuală sau dacă se consideră (posibil ca urmare a eșecului de a lua măsuri represive, spre exemplu) că au fost “complice” la acțiunile de  încălcare a respectivelor drepturi. În aceste condiții,, companiile pot să ia măsuri represive sau pot să își asume astfel de riscuri, dacă preferă.