reclame politice

În data de 6 decembrie 2020, au avut loc alegerile parlamentare în România, care au pus sub semnul întrebării modul desfășurării campaniei electorale în mediul online, în principal pe Facebook, prin metodele de profilare și direcționare ale reclamelor politice pe Facebook, tipul de mesaje promovate și sponsorii acestora. Motivul? Rezultatele alegerilor, în special cele obținute de un nou partid parlamentar pe eșichierul politic.
Astfel, scopul acestei analize este de a înțelege mai bine unde au direcționat partidele reclamele politice și, eventual, dacă s-a putut realiza o micro-targetare a utilizatorilor Facebook din aceste informații.

La Asociația pentru Tehnologie și Internet - ApTI, ne interesează cum sunt respectate datele personale în context electoral și politic în România, astfel că am realizat o analiză pornind de la promovarea reclamelor politice pe rețelele sociale, în cadrul alegerilor locale din septembrie 2020.

În data de 12 noiembrie 2020, Centrul pentru Jurnalism Independent a organizat webinar-ul „Când supravegherea câștigă alegeri. Utilizarea tehnicilor de micro-targetare în campaniile electorale", cu sprijinul Privacy International și susținut de către Asociația pentru Tehnologie și Internet – ApTI și Centrul pentru Inovare Publică. Tema dezbaterii a fost micro-targetarea politică în campaniile electorale, alături de Karolina Iwańska, avocată și expertă în politici publice la Fundația Panoptykon - un ONG din Varșovia care militează pentru libertate și drepturile omului în societatea supravegherii.

Subiectul respectării datelor personale și a vieții private în rețelele social media a devenit intens dezbătut în ultimii ani, fiind resimțită o mai mare conștientizare publică din partea utilizatorilor platformelor sociale cu privire la folosirea inadecvată a datelor acestora prin observarea comportamentului utilizatorului și crearea de conținut personalizat, prin reclame și anunțuri, dar și prin colectarea datelor care sunt în multe cazuri distribuite cu alte terțe părți.