Parlamentul European

Parlamentul European solicită adoptarea unei legislații privind neutralitatea Internetului

  • Posted on: 11 December 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat de pe site-ul EDRi

O largă majoritate a membrilor Parlamentului European a solicitat astăzi, în două rezoluții ne-legislative, ca neutralitatea Internetului să fie legiferată la nivelul Uniunii Europene.

În contextul adoptării unei Rezoluții ne-legislative referitoare la finalizarea pieței unice digitale, Parlamentul European a invitat Comisia să „propună dispoziții legislative pentru a asigura neutralitatea Internetului”, solicitând Comisarului Neelie Kroes să pună capăt abordării „așteptăm și vedem”.

În a doua Rezoluție referitoare la Strategia privind libertatea digitală în politica externă a UE, Parlamentul a subliniat faptul că „sprijină în mod categoric principiul neutralității Internetului, potrivit căruia furnizorii de servicii Internet nu blochează, nu discriminează, nu împiedică și nu reduc, inclusiv prin preț, capacitatea unei persoane de a utiliza un serviciu pentru a accesa, utiliza, trimite, publica, primi sau oferi orice conținut, aplicație sau serviciu pe care îl/o dorește, indiferent de sursă sau de țintă” și a solicitat Comisiei și Consiliului „să promoveze și să păstreze standarde înalte ale libertății digitale în UE, în special prin codificarea principiului neutralității Internetului”.

După rezoluția referitoare la neutralitatea Internetului din noiembrie 2011, este a doua oară când Parlamentul European solicită Comisiei să abandoneze abordarea „laissez-faire” în această chestiune politică extrem de importantă. Studiile efectuate de către Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Comunicații Electronice demonstrează faptul că operatorii intervin în traficul din rețelele lor în moduri dănunătoare din punct de vedere social. Operatorii blochează și discriminează aplicații, conținut și servicii care concurează cu cele proprii. Legislația existentă în multe state membre ale Uniunii Europene este inadecvată pentru a preveni astfel de abuzuri la adresa Internetului deschis.

Votul de astăzi al Parlamentului European a arătat încă o dată că nu este deloc adecvată încrederea pe care Comisia Europeană o are în transparență, concurență și posibilitatea de schimbare a operatorilor ca măsuri suficiente pentru a asigura neutralitatea Internetului.

 „Utilizatorii și inovatorii, nu furnizorii de acces, sunt cei care trebuie să decidă cum vor să folosească Internetul, dacă vrem ca acesta să-și exercite în continuare potențialul ca piață unică, lipsită de bariere și ca platformă unică pentru activități sociale și culturale și pentru discurs democratic”, a declarat Joe McNamee, director executiv al EDRi.

Propunerea de regulament UE privind protecția datelor și activitățile de lobby: exemplul Federației Bancare Europene

  • Posted on: 6 December 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.23

În contextul avansării discuțiilor asupra propunerii de regulament privind protecția datelor cu caracter personal, grupurile de lobby europene devin tot mai active. Un exemplu în acest sens este Federația Bancară Europeană (EBF), care a transmis Parlamentului European o scrisoare în care își exprimă poziția cu privire la Propunerea de regulament și formulează o serie de propuneri de amendare. Câteva dintre aceste amendamente au fost preluate ca atare de către Comisia pentru piață internă și protecția consumatorilor.

Pe scurt, EBF vrea mai obligații mai slabe referitoare la notificarea încălcării securității datelor, o mai mare libertate în ceea ce privește realizarea de profiluri ale utilizatorilor, consimțământ implicit, amenzi reduse și mai multe condiții pentru prelucrarea legală a datelor: a) prelucrarea datelor preluate din liste sau documente disponibile publicului, care ar trebui să fie întotdeauna legală; b) prelucrarea „necesară pentru apărarea unui interes, colectare de probe într-o acțiune judiciară sau intentarea unei acțiuni în justiție”.

EBF vrea ca operatorii să poată folosi consimțământul implicit al utilizatorilor pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, fără să invoce însă niciun motiv specific pentru lipsa dorinței sau a capacității de a solicita consimțământul explicit. De asemenea, EBF vrea eliminarea prevederilor conform cărora consimțământul este solicitat în situații în care există un dezechilibru semnificativ între operator și persoana vizată. Aici este măcar oferit un motiv, acela că situația respectivă s-ar aplica în cazul băncilor.

O altă propunere vizează reducerea amenzilor care pot fi aplicate de către autoritățile pentru protecția datelor în cazurile în care operatorii încalcă prevederile legale – propunerea Comisiei Europene prevede cifra de 1 milion de euro sau 2% din cifra de afaceri globală anuală ca valoare maximă a amenzilor pentru cele mai grave încălcării ale legii. EBF propune eliminarea celei de-a doua părți a prevederii, considerând că impunerea unor astfel de amenzi ar fi neproporțională.

Poziția Parlamentului European privind răspunderea ISP-iștilor

  • Posted on: 28 September 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.18

În data de 11 septembrie 2012, Parlamentul European a votat asupra raportului elaborat, din proprie inițiativă, de către Jean-Marie Cavada (EPP, Franța), cu privire la distribuirea online a operelor audiovizuale.

Raportul inițial conținea o serie de termeni suprinzători și potențial problematici referitori la răspunderea operatorilor de rețea. Textul făcea referire la identificarea de “modalități care să încurajeze operatorii de rețea să își standardizeze instrumentele tehnice” în scopul aplicării prevederilor legale privind dreptul de autor, menționând în același timp că tendința actuală este aceea de eliminare a răspunderii operatorilor de rețea. Această abordare este însă eronată, putând conduce la privatizarea cenzurii (aplicarea de măsuri de cenzură de către sectorul privat) și încurajarea aplicării dreptului de autor în afara statului de drept. În plus, printr-o astfel de abordare nu se atinge obiectivul raportului, și anume acela de a promova și dezvolta accesul la conținut cultural.

Din fericire, partea problematică a raportului (pct.59 din raportul final) a fost respinsă de către Parlamentul European în cadrul procedurii de vot final.

Acest vot este important din trei motive.

În primul rând, Parlamentul European ar fi întâmpinat dificultăți în a convinge alte instituții cu privire la credibilitatea sa în acest dosar. Un raport care conține afirmații evident eronate nu poate fi credibil.

Parlamentul European nu consideră că încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală reprezintă un risc la adresa securității UE

  • Posted on: 25 May 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.10

Cu o majoritate covârșitoare de 503 voturi pentru, 55 împotrivă și 56 de abțineri, Parlamentul European a respins ideea includerii protecției drepturilor de proprietate intelectuală ca element cheie al securității interne a Uniunii Europene.

În Strategia Internă de Securitate pe care Comisia Europeană a adoptat-o la sfârșitul anului 2010, se arată că produsele contrafăcute periculoase reprezintă un risc pentru sănătatea oamenilor. Contrafacerea reprezintă o încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală. “Pirateria” este, de asemenea, o încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală. În consecință, lupta împotriva “acțiunilor de contrafacere și piraterie” trebuie inclusă în Strategia Internă de Securitate a UE.

Această poziție este parte a unei strategii mai extinse, așa cum o dovedește ACTA, prin care se încearcă abordarea într-o manieră similară a tuturor drepturilor de proprietate intelectuală, considerându-se că medicamentele periculoase sunt la fel de importante ca și descărcarea ilegală de fișiere. Problema constă însă în faptul că dacă încălcările grave și cele banale ale drepturilor de proprietate intelectuală sunt considerate a fi la fel de importante, se va ajunge la situația în care încălcările grave vor fi considerate banale, și invers.

ACTA nu a murit

  • Posted on: 12 May 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.9

Săptămâna viitoare, Comisia pentru dezvoltare (DEVE) a Parlamentului European, una dintre comisiile responsabile pentru formularea de avize cu privire la ACTA, va vota asupra proiectului său de aviz.

În momentul de față, se pare că DEVE va vota în favoarea ACTA. Parlamentarul responsabil pentru proiectul de aviz este euroscepticul ceh Jan Zahradil. Deși este evidentă atracția unui eurosceptic de a susține (și astfel de a urma, în mod ironic, linia Comisiei Europene) o propunere UE care este nepopulară și depășită, un vot “pentru” ar putea fi surprinzător pentru mulți observatori, riscând să creeze un impuls care ar putea da un nou suflu ACTA, despre care se crede în mod greșit că ar fi “murit”. Desigur, un vot “pentru” este posibil doar dacă membrii comisiei, al căror rol este să susțină politici care promovează dezvoltarea, ignoră opiniile organizațiilor precum Medici fără frontiere, ignoră analiza Ministerului pentru cooperare și dezvoltare economică al Germaniei privind pericolele pe care ACTA le prezintă pentru dezvoltare și ignoră direcția politică agreată în unele grupuri politice.

Pericolul apariției unor divizări în grupurile politice care și-au declarat deja opoziția față de ACTA este cel mai bine ilustrat de amendamentele propuse la proiectul de aviz al Comisiei pentru industrii (ITRE). În conformitate cu majoritatea intervențiilor din cadrul discuțiilor purtate în comisie, Amelia Andersdotter (Suedia, Partidul Verzilor/EFA), parlamentarul responsabil pentru elaborarea avizului, a propus respingerea ACTA. Însă liberalul danez Jens Rohde (care a stat alături de liderul grupului său politic la conferința de presă în care s-a anunțat opoziția liberalilor față de ACTA) este co-semnatarul unui amendament (alături de grupul conservator al popularilor europeni EPP) care propune eliminarea recomandării ca ACTA să fie respinsă. Răspunzând la un articol de blog în care era criticat pentru această poziție, Rhode a declarat că, atunci când emite un aviz pentru o altă comisie cu privire la o anumită propunere, o comisie nu are rolul de a formula recomandări. Însă nu a explicat care este scopul unui aviz, dacă nu acela de a exprima o opinie.

ACTA – nu am câștigat încă

  • Posted on: 26 April 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.8

După ce David Martin, desemnat ca raportor pentru ACTA în Parlamentul European, a anunțat că le va recomanda colegilor săi să voteze împotriva ACTA, s-a răspândit presupunerea că acesta ar fi sfârșitul ACTA. Dar această presupunere este greșită și periculoasă.

Lucrurile în Parlamentul European arată în felul următor. Dosarul ACTA a fost repartizat la cinci comisii parlamentare – patru dintre ele vor întocmi avize, în timp ce responsabilitatea pentru raportul final aparține Comisiei pentru comerț internațional (INTA). Dintre cei patru parlamentari responsabili pentru avize, doi sunt încă în favoarea ACTA – Marielle Gallo (EPP, Franța) și Jan Zahradil (ECR, Cehia), iar doi se opun – Amelia Andersdotter (Verzi/EFA, Suedia) și Dimitrios Droutsas (S&D, Grecia). Pe lângă faptul că susține ACTA, Jan Zahradil este cunoscut și pentru că a fost unui dintre cei 28 de parlamentari care au votat, săptămâna trecută, împotriva unei rezoluții a Parlamentului European care să limiteze exportarea instrumentelor de cenzură către regimuri autocratice.

Parlamentul European apără democrația în fața ACTA

  • Posted on: 29 March 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.6

Săptămână aceasta, Comisia pentru comerț internațional a Parlamentului European (INTA) a votat împotriva transmiterii ACTA la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), de către Parlament. Această decizie are implicații care depășesc chestiunea ACTA și care vor avea efecte de lungă durată asupra poziției instituționale a Parlamentului European.

Funcționarea procesului decizional al UE se bazează pe un echilibru între cele trei instituții principale – Comisia, Parlamentul și Consiliul (acesta reprezentând statele membre). Parlamentul European este singura instituție ai cărei membri sunt aleși în mod direct. De aceea este foarte important ca Parlamentul să fie robust și independent. Cu cât Parlamentul este mai lipsit de putere în cadrul acestui triunghi instituțional, cu atât mai mică este influența pe care cetățenii o pot avea în cadrul procesului de pregătire a legislației care îi afectează pe toți.

Au existat dosare controversate în care Comisia Europeană și/sau statele membre au încercat să submineze poziția Parlamentului European, să exploatâeze în acest scop puncte slabe instituționale sau personale și să îndrepte controlul democratic exercitat de către Parlament într-o anumită direcție. În locul unei analize a unei propuneri legislative în funcție de meritele sale, poziția Parlamentului este influențată adesea de ambițiile de carieră ale unor membri sau de  chestiuni ce țin de politicile interne ale statelor membre UE.

Acest lucru s-a întâmplat și în cazul Directivei privind reținerea datelor, unde președinția britanică a Consiliului a forțat practic Parlamentul să se supună. Dacă s-ar fi aplicat mecanismul de control al Parlamentului, Directiva ar fi fost respinsă. Însă, ca urmare a presiunilor exercitate de președinția britanică asupra întregului Parlament, de pe o parte, și a presiunilor exercitate de guvernul german asupra parlamentarilor germani, Directiva a fost aprobată. Faptul că Parlamentul a putut fi convins să-și schimbe poziția asupra unei chestiuni politice, ca urmare a presiunilor politice exercitate asupra sa, a afectat în mod negativ instituția, iar acest lucru este vizibil și astăzi.

Pagini